Eveniment

￢ Bucurestiul este cel mai bogat oras al Romaniei, cu un aport de 26% la formarea PIB-ul tarii. Intr-un top pentru Europa al "oraselor viitorului", alcatuit de Financial Times, este situat pe pozitia a noua ￢ Este, de asemenea, pe locul 99 (din 172 de metropole ale lumii) in raportul anual al Economist Intelligence Unit privind cele mai bune orase in care sa locuiesti ￢ Si, totusi Primaria Generala a Municipiului Bucuresti se plange ca nu are bani nici macar pentru sectiunea de functionare, pentru ca de dezvoltare nici nu mai poate fi vorba.

Bucurestiul este, practic, o federatie de orase, cele sase sectoare functionand ca entitati separate, fiecare cu bugetul lui, cu primarul lui, cu consiliul lui, cu politia lui locala, cu cantinele lui sociale. Luate impreuna, sectoare Capitalei au mai multi bani decat Primaria Generala.

Primaria Generala a Municipiului Bucuresti are nevoie pentru 2026 de 8,5 miliarde de lei, doar pentru sectiunea de functionare, bani pe care nu-i are, spune proaspatul primar general Ciprian Ciucu. Nu ca nu are bani pentru anul ce vine, dar nu are bani nici pentru a inchide anul 2025.

"In acest moment, datoriile (si nu am luat in calcul luna decembrie a anului 2025) sunt de peste 2,1 miliarde de lei. Necesarul de finantare calculat pentru 2026, pentru a plati datoriile scadente si pentru functionarea PMB si a institutiilor subordonate, este de circa 8,5 miliarde de lei. Daca vom primi ca pana acum, raportat la bugetul anului curent, doar 50% din cotele guvernamentale, vom avea un buget de circa 5,1 miliarde de lei. Pe scurt, in anul 2026, daca nu facem ceva rapid (schimbari in legea bugetului), ne vor lipsi circa 3,5 miliarde de lei. Suma este fa-bu-loa-sa! Nu vreau sa inchid primaria la jumatatea anului!" spune primarul general al Capitalei care, duminica, i-a prezentat situatia premierului Ilie Bolojan si ministrului finantelor, Alexandru Nazare.

Ce vrea primarul sa discute cu guvernul? In primul rand, cotele ce-i sunt alocate PMB prin transfer de la bugetul de stat.

Legea finantelor publice locale este structurata, intre altele, pe principiul solidaritatii: cine nu are, primeste bani; cine are, da bani. Astfel ca Bucurestiul, desi incaseaza (prin ANAF) cele mai mari sume din TVA, de exemplu, primeste doar putin inapoi, pentru ca e bogat.

Primeste, in schimb, mai mult din impozitul pe venit (cam 4 mld. lei, anual) pentru ca legea finantelor publice locale este explicita in acest caz. Dar, in ultimii ani, a primit mai putin si din aceasta sursa. De-a lungul vremii, primarii Bucurestiului s-au plans ca guvernul nu le returneaza pe cat ar trebui.

"In ultimii 3 ani, Primariei Capitalei i-au fost luate peste 2 miliarde de lei prin reducerea, in anii 2024 si 2025, a cuantumului sumelor colectate din impozitul pe venit ce poate fi redistribuit catre autoritatile locale, prin eliminarea unor categorii de venituri din formula de alocare (ex. impozitul pe venit din pensii). Acesti bani NU au mai ajuns in Bucuresti, Guvernul i-a folosit pentru altceva; alocarea unor cote inferioare Primariei Capitalei in raport cu primariile sectoarelor, in timp ce PMB are responsabilitatea operarii serviciilor mari de utilitate publica (termoficare si transport public)", potrivit lui Ciucu.

Asadar, primaria generala este nemultumita si pentru ca sectoarele primesc mai mult, desi primariei generale ii revin cele mai grele cheltuieli - intretinerea marilor bulevarde, a conductelor magistrale, finantarea spitalelor. Doar subventiile pentru caldura si transport in comun costa PMB aproximativ 2,5 mld. lei, anual - adica jumatate din bugetul de venituri.

Fostul primar general, Nicusor Dan, a obtinut, intr-un referendum local, acordul bucurestenilor ca sumele acordate intregului Bucuresti sa fie gestionate si impartite de PMB. Dar nu este suficient referendumul pentru ca masura sa fie si pusa in practica; trebuie un proiect de lege asumat de guvern si votat de Parlament, iar acest demers intarzie.

Dupa intalnirea cu premierul, primarul general a spus ca a fost stabilit, pentru ca Termoenergetica (furnizorul de apa calda si caldura pentru Bucuresti) sa nu intre in incapacitate de plata in ianuare, ca Guvernul sa creeze un spatiu suplimentar pentru un imprumut. (Orice imprumut al administratiei locale trebuie aprobat de Ministerul de Finante.) In plus, s-a discutat si despre un mecanism prin care PMB sa preia Elcen (societatea care incalzeste apa) pe parcursul anului viitor.

Ciucu detaliaza situatia bugetului Bucurestiului: "Partea proasta a fost ca reducerea fondurilor care au revenit Bucurestiului s-a suprapus pe accentuarea gaurilor bugetare ale STB (transportul in comun - n. red.) si Termoenergetica. Sa va dau doua cifre pentru a intelege amploarea dezastrului: cifra de afaceri a STB este cam cat bugetul Brasovului, undeva la 1,6 miliarde de lei, iar datoria STB la ANAF este spre 1,4 miliarde de lei. Mi se pare incredibil! Am spus ieri ca datoria curenta a PMB este de peste 2,1 miliarde de lei (a PMB doar catre aceste societati plus altele, nu am mai adaugat si datoriile lor catre furnizorii lor). Este, cu aproximatie, suma lipsa care nu a mai ajuns la PMB din cauza unor decizii politice luate in ultimii trei ani de guvernele care s-au perindat", a explicat Ciucu.