Business Hi-Tech

Administratia sa nu mai plimbe oamenii dupa hartii pe care statul le are deja. Sa foloseasca datele pe care le are deja si sa inceapa singura constructia dosarelor de pensionare sau pentru alocatii, fara sa mai astepte ca cetateanul sa bata la usa institutiei. Aceasta este schimbarea modului de lucru al administratiei din Romania propusa la audierile parlamentare de Bogdan Dumitru, ministru delegat pentru Digitalizare si Inteligenta Artificiala: statul sa se apuce de treaba din proprie initiativa atunci cand datele pe care le detine arata ca omul poate beneficia de un serviciu.

Explicand ce s-ar putea intampla cand un cetatean poate primi o alocatie sau se apropie de pensionare, Dumitru a spus: "Sistemul poate sa inceapa completarea automata a dosarului respectiv. Si cetateanul nu mai trebuie sa vina intr-un mod activ, sa inceapa demersurile necesare." Aceasta ar fi o rasturnare a modului de lucru al administratiei: cetateanul sa nu mai fie curierul statului, pus sa care intre ghisee copii dupa acte si dovezi despre lucruri pe care institutiile le stiu deja. Sa-i ceri unui om sa obtina de la stat o hartie pe care trebuie sa o predea tot statului este un absurd administrativ care a rezistat altor tentative asemanatoare, care au ramas doar simple parghii de marketing politic, fara a deveni realitate la dimensiunea la care au fost prezentate.

Dumitru propune ca institutiile sa-si ia singure informatiile disponibile si sa inceapa dosarul, in loc sa lase tot acest drum in sarcina cetateanului. Regula enuntata de candidat este directa: "Statul, prin institutiile respective, sa nu ii mai ceara documente care sunt deja disponibile." O copie ceruta din nou, o hartie lipsa, inca un drum la alt ghiseu: acestea sunt blocajele pe care schimbul de date intre institutii ar trebui sa le elimine atunci cand informatia exista deja la stat.

Propunerea vine de la una dintre mintile care au contribuit la construirea tehnologiei Bitdefender, compania pornita din Romania si ajunsa cu produsele sale de securitate cibernetica pe piata globala. Dumitru, propus ca independent, vine cu experienta dezvoltarii de produse tehnologice. A fost directorul de tehnologie al Bitdefender, iar de cativa ani nu mai are un rol in echipa de management a Bitdefender, ci se concentreaza pe zona de cercetare in cadrul companiei si pe activitatea didactica la Universitatea din Bucuresti. La audiere si-a prezentat experienta de treizeci de ani in tehnologie si securitatea informatiei si a spus ca in ultimii cinci-sase ani a lucrat mult cu inteligenta artificiala. Despre activitatea recenta a precizat: "In ultimii doi ani de zile m-am dedicat exclusiv cercetarii."

Dumitru a inceput prezentarea programului de la relatia cetatenilor cu institutiile publice. Obiectivul formulat a fost folosirea unui singur mecanism de autentificare, cu cinci milioane de utilizatori pana in 2028. A vorbit si despre promovarea acestuia in relatia cu bancile, notarii si, eventual, operatorii de telefonie mobila.

"In primul rand, interactiunea lor cu statul sau cu institutiile statului ar trebui facuta folosind un singur mod de autentificare. (...) Ba chiar mai mult, sa incercam sa promovam acest sistem astfel incat si bancile, notarii, poate operatorii de telefonie mobila sa il foloseasca. Ce ar permite lucrul asta clientului? Pai i-ar da cetateanului posibilitatea sa interactioneze, repet, cu aceste institutii publice intr-un mod mult mai fluent si, extrem de important, sa economiseasca timp." ROeID este sistemul de identitate digitala prin care utilizatorul se poate autentifica in serviciile publice integrate folosind acelasi cont. Tinta prezentata de candidat se refera la folosirea autentificarii; nu a fost formulata ca un numar de utilizatori ai portofelului digital si candidatul nu a precizat cati oameni folosesc deja sistemul sau care ar fi tintele anuale intermediare.

In cazul serviciilor propriu-zise, Dumitru a enumerat nasterea unui copil, angajarea, pensionarea, casatoria si divortul. Ideea este ca cetateanul sa poata urmari cererea si sa nu fie pus sa obtina de la o institutie un document necesar alteia. "O alta schimbare pe care o propunem ar fi ca sa oferim cetateanului posibilitatea de a interactiona cu serviciile noastre in momentele importante ale vietii, cum ar fi nasterea unui copil, angajare, pensionare, poate casatorie, poate chiar divort, uneori." El a legat functionarea acestui mecanism de colaborarea intre ministere si de schimbul de date.

Propunerea de servicii proactive merge mai departe: institutiile sa identifice situatiile in care un cetatean poate beneficia de un serviciu si sa inceapa pregatirea dosarului. Dumitru nu a precizat institutiile care ar participa la primele proiecte sau procedurile prin care ar fi verificate datele folosite. Deputatul George-Madalin Bors a cerut o ordine a prioritatilor: "Care ar fi primele servicii pe care dumneavoastra si autoritatea pe care o veti conduce le vor vedea schimbate si ce servicii veti pune la dispozitia cetatenilor?" Candidatul nu a oferit in raspuns un prim serviciu care sa fie lansat si nu a prezentat un calendar pentru serviciile legate de nasterea unui copil, pensionare si celelalte evenimente de viata.

Pentru RoWallet, Dumitru a indicat un termen mai apropiat: implementarea pana la finalul anului, termen pe care l-a legat de calendarul Uniunii Europene. A mentionat proiectul in contextul primelor 100 de zile de mandat. Nu a detaliat functiile care ar fi disponibile la lansare sau serviciile publice ce ar putea fi accesate prin portofel. "Exista, evident, si in primele 100 de zile un termen foarte scurt si aici ma refer la RoWallet, care ar trebui implementat pana la finalul anului, conform calendarului stabilit cu Uniunea Europeana."

Un parlamentar a revenit asupra termenului si a cerut clarificari despre riscul unei proceduri de infringement si despre existenta unui cadru de guvernanta care sa permita punerea in functiune a portofelului. Aceeasi interventie a cerut prioritati pentru strategia AI, interoperabilitate, registrele de baza si migrarea in cloudul guvernamental.

"Ma intereseaza daca pana la finalul acestui an, dupa cum ati spus, riscam infringementul pe portofelul electronic si daca vom avea un cadru de guvernanta pana la sfarsitul anului, astfel incat sa il punem in functiune." In raspuns, Dumitru a insistat asupra interoperabilitatii, dar nu a explicat punctual cine va administra portofelul sau cum va fi respectat termenul anuntat.

Pentru persoanele care au dificultati in utilizarea tehnologiei, Dumitru a propus organizarea unei retele de sprijin, in care ar putea fi implicate bibliotecile si Posta Romana. A vorbit si despre posibilitatea ca persoanele cu dizabilitati sa se autentifice prin intermediul unor persoane de incredere, fara sa prezinte mecanismul concret.

"Presupun ca aproape fiecare sau majoritatea varstnicilor au in jurul lor persoane care stiu sa se ocupe de un calculator, de un telefon si asa mai departe. Insa am vrea sa formalizam sau lucrul asta sa existe intr-un cadru putin mai organizat."

Un parlamentar care a intervenit in seria intrebarilor alocate UDMR a cerut ca mentorii digitali sa fie o prioritate si ca programul de relatii cu publicul in administratiile locale sa nu fie redus pe motiv ca serviciile pot fi accesate online.

"Avand in vedere lipsurile in ceea ce priveste competentele digitale si nu numai ale persoanelor varstnice, nu numai ale persoanelor cu dizabilitati, dar si in general, rugamintea ar fi ca acea idee si acea propunere care se afla in programul de guvernare cu privire la mentori digitali sa o puneti pe primul loc."

Dumitru a raspuns explicit ca digitalizarea nu trebuie sa elimine accesul fizic: "Posibilitatea de a avea acces la serviciile publice in mod online este o optiune." El a precizat ca va continua sa existe mersul la ghiseu, iar personalul va folosi serviciile digitale, pastrand interactiunea cu cetateanul.

"Presupun ca ne-am saturat multi dintre noi sa sunam in tot felul de locuri si sa fim intampinati de tot felul de robotei. De altfel, foarte, foarte politicosi." Candidatul nu a indicat un numar de puncte de asistenta sau un buget pentru aceasta retea. Dumitru a spus ca multe obiective se regasesc in programele guvernelor anterioare si ca unele servicii functioneaza, iar altele nu. Pentru accelerarea implementarii, a propus schimbari in modul de coordonare. "Autoritatea pentru Digitalizarea Romaniei se va muta la prim-ministru. Presedintele Autoritatii va fi desemnat prin concurs." Candidatul a vorbit si despre un mandat multianual, cu obiective clare, fara sa precizeze durata.

"Niciun proiect informatic nu va fi fara avizul ADR, care nu va mai avea doar un rol formal. Va fi un comitet lunar coordonat de domnul prim-ministru pe e-guvernare si reducerea birocratiei, care va da o serie de hotarari pe care ministerele vor trebui sa le respecte." In opinia lui, mecanismul ar trebui sa faciliteze colaborarea intre ministere si schimbul de date. Nu a precizat sfera proiectelor supuse avizului, termenele de avizare sau actele prin care ar fi schimbata organizarea.

Intrebat daca va exista buget, a raspuns: "Da, ADR-ul va avea buget pentru asa ceva." Nu a indicat o suma sau repartizarea finantarii pe proiecte. Interoperabilitatea inseamna, in acest context, ca sistemele institutiilor sa poata schimba si utiliza date, astfel incat cetateanul sa nu fie obligat sa transporte documentele intre ele. Dumitru a prezentat Platforma Nationala de Interoperabilitate drept un element esential al programului.

"Programul PNI este, as putea spune, cheia oricarei viitoare guvernari, indiferent ce se va intampla astazi, maine." El a sustinut ca obstacolul principal este colaborarea politica si administrativa: "Este nevoie de putina vointa politica, nu mai mult. Repet, tehnologia astazi exista, nu ne mai sta in cale sau oricum intr-o masura mult mai mica, inclusiv legat de costuri fata de cum era acum cativa ani."

Senatorul USR Ciprian Rus a invocat initiativele sale privind autentificarea, inventarul digital, o aplicatie mobila unica si standardele de design pentru serviciile publice. A cerut sprijin pentru deblocarea initiativelor legislative si a pus in discutie folosirea AI intr-o administratie care inca lucreaza cu documente pe hartie. "In calitate de viitor ministru al digitalizarii si inteligentei artificiale, ce sprijin veti acorda in Parlamentul Romaniei sau cum vreti sa deblocati ideile bune legate de digitalizare? Si cum vom reusi noi, in Romania, sa facem sa functioneze inteligenta artificiala cu teancurile de hartii pe care le gasim in toate institutiile statului?"

Dumitru a raspuns ca programul continua obiective anterioare si a recunoscut contributia parlamentarilor: "Sunt multe lucruri facute de dumneavoastra si de alti membri probabil prezenti in sala, carora le multumesc." Nu a prezentat un calendar legislativ sau o lista a registrelor care ar urma sa fie conectate primele. Un parlamentar l-a intrebat pe ce considerente tehnice si economice ar alege intre dezvoltarea unui model AI propriu si achizitia unuia existent. A cerut si un rezultat masurabil pana la 1 martie 2027.

"As vrea sa stiu pe ce considerente tehnice si economice veti lua in calcul ca Romania sa isi dezvolte propriul model sau sa achizitioneze un model care este in momentul de fata deja consacrat si, asa cum alte state au procedat, Romania sa faca pasi importanti in adoptia inteligentei artificiale. Si m-ar interesa foarte mult care e obiectivul pe care vi-l asumati pana la data de intai martie 2027." In raspunsurile grupate de la final, Dumitru a invocat riscul ca accesul la modelele de frontiera, cele mai avansate sisteme disponibile (cum sunt cele ale Anthropic sau OpenAI), sa fie intrerupt. A spus ca Romania ar trebui sa participe mai activ la discutia europeana despre accesul la aceste resurse.

"Trebuie sa existe posibilitatea de a implementa si de a aduce in cloudul guvernamental sau implicand institutii precum ICI, modele care sunt foarte aproape de modele de frontiera, plecand de la modele open source pe care le putem interioriza." Propunerea priveste folosirea locala a unor modele existente, pornind de la ceea ce candidatul numeste modele open source. Nu a anuntat antrenarea de la zero a unui model romanesc, nu a nominalizat tehnologia si nu a prezentat o evaluare a costurilor sau a performantei. Termenul de 1 martie 2027, formulat in intrebare, nu a fost transformat intr-un angajament explicit. Cloudul guvernamental este infrastructura pentru gazduirea sistemelor administratiei. Dumitru a propus ca ministerele sa poata folosi modele AI gazduite in aceasta infrastructura pentru a lucra cu propriile date. In audiere nu au fost detaliate resursele de calcul, regulile de acces la date sau evaluarea raspunsurilor generate de modele.

Un alt parlamentar a cerut un buget si obiective pe termen scurt si mediu pentru centre de date in Romania. Dumitru nu a anuntat un program de constructie de centre de date si nicio suma alocata in acest scop. Pentru companii, Dumitru a descris servicii organizate in jurul infiintarii, inchiderii si platii taxelor, cu formulare precompletate. Obiectivul declarat este ca antreprenorii sa petreaca mai putin timp cu documentele.

"Formularele sa fie precompletate astfel incat o entitate juridica, un business, sa isi vada de ce are de facut: sa creasca, sa faca profit, sa aduca valoare economica si nu sa piarda mai mult timp decat e cazul cu hartii." Deputatul USR Radu Mihaiu a cerut masuri legislative pentru firmele de AI: "Care sunt legile pe care le veti modifica sau a caror modificare o veti propune in asa fel incat sa avem mai multe start-up-uri AI in Romania, care sa fie competitive la nivel international?" Dumitru nu a numit legile. A vorbit despre continuarea unor programe care tin mai mult de Ministerul Economiei si despre discutiile avute cu Zamfir. A propus ca firmele mici sa primeasca acces la date publice pentru dezvoltarea unor proiecte si prototipuri. Nu a identificat seturile de date, conditiile de acces, un buget sau un calendar.

"Sa dam posibilitatea companiilor mici, start-up-urilor mici sa aiba acces iarasi la date, date publice, astfel incat sa poata sa dezvolte diverse proiecte, prototipuri." El a exprimat si speranta ca viitoarele companii romanesti de tehnologie care vor ajunge la statutul de unicorn vor veni din AI. Intr-o alta intrebare, un parlamentar ceruse solutii pentru ca absolventii facultatilor tehnice sa isi construiasca afaceri in Romania si pentru finantarea dezvoltarii AI. Candidatul nu a prezentat un program distinct pentru acesti absolventi. Dumitru a prezentat AI ca avantaj fata de guvernarile anterioare. A sustinut ca aproape oricine din sala, indiferent de competentele tehnice, ar fi putut construi rapid, cu un agent AI, o interfata noua pentru ghiseul.ro. Exemplul a vizat interfata, nu inlocuirea intregii platforme si a sistemelor sale de plati.

"Cred ca o mare parte din cei din sala, folosind un agent AI, ar fi putut sa puna la lucru o interfata noua pentru ghiseul.ro. Nu e o gluma, dar cred ca aproape oricine de aici, indiferent de competentele tehnice." El a extins argumentul la construirea unor modele pentru analiza impactului schimbarilor asupra calculelor bugetare: "Un astfel de model nu o sa mai dureze cateva luni. Se poate face in termen de ore, ba chiar mai multe astfel de modele." Un parlamentar a cerut insa ca investitiile in software sa fie evaluate prin efectele lor: economii pentru stat, control al preturilor de achizitie si cresterea colectarii TVA. In raspunsul sau despre accesul la serviciile publice, Dumitru a vorbit despre economisirea timpului si resurselor, fara indicatori sau sume. Nu a raspuns punctual solicitarilor privind achizitiile si colectarea TVA.

"Dar sa nu uitam ca tot ce inseamna procesul de digitalizare are fundamental un singur scop: sa economiseasca timp si, evident, resursele cheltuite pe deplasari. Deci, in esenta, vorbim de o economie si cred ca va fi si o economie catre bugetul de stat." In explicatiile sale, Dumitru nu a indicat rezultate masurate ale unor asemenea proiecte sau estimari financiare care sa sustina exemplele. George-Madalin Bors a invocat atacurile care paralizeaza institutii si cazul ANCPI, intreband cum poate statul sa asigure functionarea serviciilor digitale in conditii de siguranta. O alta intrebare, formulata in seria interventiilor UDMR, a cerut explicit folosirea AI impotriva atacurilor: "Cum intentionati sa utilizati inteligenta artificiala pentru detectarea si combaterea rapida a atacurilor cibernetice?" Desi si-a prezentat experienta profesionala in securitatea informatiei, Dumitru nu a detaliat in raspunsul sau masuri de preventie, detectare, interventie sau recuperare dupa atacuri. Discutia despre gazduirea locala a modelelor AI a privit continuitatea accesului la acele modele si folosirea datelor administratiei, fara sa constituie un plan de protectie a institutiilor. Intrebat separat cum ar beneficia de programele digitale cele 428 de unitati administrativ-teritoriale pe care un parlamentar le-a prezentat drept vizate de reorganizare, Dumitru a spus ca se va documenta. Nu a oferit o solutie pe loc.

Bogdan Dumitru a primit aviz pozitiv din partea comisiilor, cu 47 de voturi pentru si unul impotriva.

Ministerul la Daniel Zamfir, promisiunile la ministrul delegat

Autentificarea unica, portofelul digital, dosarele incepute de stat, reorganizarea Autoritatii pentru Digitalizarea Romaniei si gazduirea unor modele AI in infrastructura guvernamentala nu au fost prezentate in propria audiere de Daniel Zamfir, candidatul PSD pentru conducerea Ministerului Economiei, Digitalizarii, Antreprenoriatului si Turismului. Proiectele au fost detaliate doar de candidatul pentru functia delegata, in timp ce ministerul care include Digitalizarea ar urma sa fie condus de Zamfir. Impartirea concreta a atributiilor intre cei doi nu a fost explicata la audieri.

La audierea lui Dumitru, un parlamentar a formulat aceeasi problema mai direct: "Sper ca stiti ca a fi ministru delegat inseamna ca mare parte din activitatea dumneavoastra zilnica e sa stati pe la usa domnului Zamfir si sa-i cereti atributii."

Audierea nu a clarificat distributia efectiva a deciziilor, bugetelor si institutiilor intre cei doi. In prezentarea lui Zamfir au existat referiri la cercetare, tehnologii inalte si Posta Romana, insa nu proiectele de servicii digitale pentru cetateni descrise de Dumitru. Zamfir a discutat despre potentialul de profit si managementul Postei; Dumitru a invocat compania ca posibil sprijin pentru accesarea serviciilor digitale.

Promisiunile si propunerile lui Bogdan Dumitru

- Autentificare unica: cinci milioane de utilizatori pana in 2028; incurajarea adoptarii sistemului de catre banci, notari si, eventual, operatori mobili.

- RoWallet : implementare pana la finalul anului, termen invocat in raport cu calendarul UE; fara lista functiilor disponibile la lansare.

- Servicii organizate dupa evenimentele vietii : nastere, angajare, pensionare, casatorie si divort; cereri urmarite online si reutilizarea documentelor detinute de institutii.

- Dosare incepute de stat : completarea proactiva pentru situatii precum pensionarea sau accesul la o alocatie; fara termen de lansare anuntat.

- Acces fizic pastrat : serviciile online sa fie o optiune, iar personalul de la ghiseu sa foloseasca sistemele digitale in relatia cu cetateanul.

- Sprijin pentru utilizatori: retea de asistenta cu posibila implicare a bibliotecilor si Postei; autentificare prin persoane de incredere pentru persoane cu dizabilitati.

- Servicii pentru firme: formulare precompletate pentru infiintare, inchidere si plata taxelor.

- ADR la premier : presedinte desemnat prin concurs, perspectiva unui mandat multianual si aviz pentru proiectele informatice.

- Coordonare lunara : comitet condus de premier pentru e-guvernare, reducerea birocratiei si colaborarea ministerelor.

- Interoperabilitate : prioritate pentru schimbul de date intre institutii; fara un calendar al registrelor conectate prezentat in audiere.

- Modele AI gazduite local: pornind de la modele open source, in cloudul guvernamental sau cu implicarea ICI; fara model selectat si buget anuntat.

- Date publice pentru start-up-uri: acces pentru dezvoltarea proiectelor si prototipurilor; dar fara schimbari legislative, seturi de date sau finantari precizate.