Banci si asigurari

UPDATE. Reactia ministrului de Finante, Alexandru Nazare.

"Romania a trecut si actualul test de rating al agentiei S&P. Ce urmeaza si cum construim pe aceasta fundatie?

La acest moment, Romania se mentine in categoria recomandata investitiilor, potrivit evaluarilor celor 3 mari agentii de rating - Fitch, Moody's si, acum, S&P.

Este un rezultat obtinut printr-un efort amplu al economiei si al societatii pentru corectarea dezechilibrelor si mentinerea traiectoriei de reducere a deficitului.

Evaluarea S&P confirma ca, in ciuda unui context politic dificil, procesul de consolidare fiscala si absorbtia fondurilor europene au ramas in grafic in 2026, iar investitiile publice au continuat sa sustina activitatea economica. In acelasi timp, agentia avertizeaza ca riscurile raman ridicate pentru 2027-2028 si coreleaza revenirea perspectivei la stabila de continuarea reducerii dezechilibrelor, de un plan coerent pe termen mediu si de reluarea cresterii economice.

Tocmai pentru a nu pierde ceea ce am reusit sa protejam, acest efort trebuie continuat. Romania are nevoie sa revina la un consens in jurul unor obiective care trebuie sa ramana valabile dincolo de obiectivele politice: reducerea sustenabila a deficitului sub 3% din PIB, stabilizarea datoriei publice, respectarea angajamentelor europene si protejarea capacitatii statului de a finanta investitiile.

Seriozitatea si angajamentul ferm ca Romania nu se abate de la traiectoria de redresare economica si financiara sunt esentiale acum. Cumpana nu a trecut complet si nu trebuie sa tratam mentinerea ratingului ca pe un motiv de relaxare. Romania are in continuare un record negativ in Europa in ceea ce priveste deficitul bugetar.

Dar avem motive sa privim inainte cu incredere. Faptul ca am reusit sa pastram un nivel ridicat al investitiilor in timp ce am gestionat riguros finantele publice arata ca ajustarea fiscala si dezvoltarea pot merge impreuna.

Daca pastram aceasta directie, putem transforma stabilizarea de astazi in relansare economica reala, pe baze sanatoase.

Depinde doar de noi si de ambitiile noastre."

S&P Global Ratings a reconfirmat ratingurile suverane pe termen lung si scurt, in valuta si in moneda locala, ale Romaniei la "BBB-/A-3". Perspectiva ramane negativa.

"Perspectiva negativa reflecta opinia noastra potrivit careia riscurile de implementare asociate consolidarii finantelor publice ale Romaniei si reducerii deficitelor externe raman ridicate. Perspectiva reflecta, de asemenea, vulnerabilitatea Romaniei la schimbarile de incredere ale investitorilor, pe fondul unor necesitati semnificative de finantare externa si al ponderii ridicate a investitorilor nerezidenti in detinerile de datorie publica".

Cum justifica decizia S&P

In pofida faptului ca, dupa destramarea coalitiei in luna mai, nu s-a ajuns inca la un acord pentru formarea unui nou guvern, consolidarea fiscala a Romaniei pentru 2026 ramane pe traiectoria stabilita, iar peste 90% din alocarile prin Mecanismul de Redresare si Rezilienta (RRF) au fost securizate pana in septembrie prin masuri legislative adoptate ad-hoc.

Ne asteptam ca procesul de consolidare fiscala din 2027-2028 sa fie ancorat de procedura de deficit excesiv a Uniunii Europene, iar pe termen scurt consideram ca revizuirile necesare ale bugetului pe 2026 si convenirea indexarii cheltuielilor sociale pentru 2027 vor determina un anumit grad de cooperare politica.

Erodarea structurala, de dupa pandemie, a pozitiei fiscale si externe a Romaniei a amplificat expunerea tarii la cresterea ratelor dobanzilor si la schimbarile de sentiment ale investitorilor. In consecinta, formarea unui guvern care sa dispuna de un cadru solid de politici si de sprijin politic este esentiala pentru a preveni acumularea unor vulnerabilitati suplimentare.

Am confirmat ratingurile suverane pe termen lung si scurt ale Romaniei la "BBB-/A-3". Perspectiva ramane negativa.

Perspectiva

Perspectiva negativa reflecta opinia noastra potrivit careia riscurile de implementare asociate consolidarii finantelor publice ale Romaniei si reducerii deficitelor externe raman ridicate. Perspectiva reflecta, de asemenea, vulnerabilitatea Romaniei la schimbarile de incredere ale investitorilor, pe fondul unor necesitati semnificative de finantare externa si al ponderii ridicate a investitorilor nerezidenti in detinerile de datorie publica.

Scenariul negativ

Am putea reduce ratingurile Romaniei daca procesul prelungit de formare a guvernului, dupa destramarea coalitiei in mai 2026, ar impiedica reducerea deficitului fiscal in 2027 si 2028. Consideram ca exista riscul ca neimplementarea unei traiectorii fiscale si de politici credibile sa pericliteze nu doar consolidarea bugetara, ci si sa amplifice riscuri mai ample, precum deteriorarea sentimentului investitorilor, cresterea costurilor de finantare si intensificarea presiunilor asupra balantei de plati.

Am putea lua in calcul o retrogradare si in cazul in care presiunile externe s-ar intensifica - de exemplu, daca perturbarile de pe pietele energetice ar destabiliza anticipatiile inflationiste pe termen mediu ale Romaniei, afectand in mod semnificativ cresterea economica, balanta de plati si rezultatele fiscale.

Scenariul pozitiv

Am putea revizui perspectiva la stabila daca deficitele extern si fiscal ale Romaniei s-ar reduce, oprind deteriorarea pozitiei bilantiere a statului si a celei externe. Un astfel de scenariu ar fi sustinut de un plan credibil de politici pe termen mediu - posibil ancorat intr-un consens politic larg - precum si de revenirea cresterii economice.

Argumentatie

Confirmarea ratingului reflecta scenariul nostru de baza pe termen scurt, potrivit caruia Romania va reusi sa formeze un guvern care va adopta un cadru bugetar credibil pentru perioada 2027-2028. In pofida blocajului politic care dureaza din luna mai, inclusiv a mai multor voturi de incredere esuate pentru diferiti candidati la functia de prim-ministru, consolidarea fiscala si absorbtia fondurilor UE au ramas pe traiectoria stabilita pentru 2026.

Factorii de decizie din Romania au reusit sa promoveze pe parcursul verii legislatia necesara pentru deblocarea celei mai mari parti a fondurilor RRF. Acest lucru a determinat atingerea unui varf al intrarilor de fonduri europene in acest an, sustinand un buget pentru investitii publice exceptional de ridicat, de 8,5% din PIB, in conditiile in care rata de absorbtie a RRF a depasit 90% in cazul granturilor si 95% in cazul imprumuturilor.

Estimam ca fondurile europene care vor intra in Romania vor reprezenta aproximativ 3,5% din PIB in 2026, acoperind o parte semnificativa a necesarului ridicat de finantare externa al tarii si oferind spatiul fiscal necesar pentru implementarea investitiilor din sectorul public - principalul sprijin pentru activitatea economica in acest an.

Totusi, un blocaj politic prelungit si riscul unor compromisuri de politica publica suboptime, adoptate in ultimul moment, ar putea ameninta reducerea estimata a deficitelor gemene ale Romaniei pana in 2029.

Paralizia legislativa costa Romania 750 de milioane de euro sub forma de granturi RRF, din cauza esecului de a adopta o lege unitara a salarizarii in sectorul public. In lipsa unui cadru durabil pentru gestionarea masei salariale din sectorul public - care a reprezentat aproape 25% din cheltuieli in 2025 - perspectivele fiscale raman afectate de declaratiile contradictorii ale principalelor partide.

Lipsa de vizibilitate privind majorarile salariale din sectorul public reprezinta un risc pe masura ce se apropie alegerile din 2028, intrucat fragmentarea politica tot mai accentuata ar putea conduce la derapaje fiscale asociate ciclului electoral - care, istoric, s-au situat la aproximativ 1,3% din PIB - si ar putea submina credibilitatea traiectoriei de reducere a deficitului convenite cu autoritatile europene in cadrul procedurii de deficit excesiv.

Vulnerabilitatile externe ale Romaniei persista. Estimam un deficit de cont curent de 7,5% din PIB in 2026, care va ramane cu aproximativ 1 punct procentual peste traiectoria deficitului fiscal prognozata de noi pana in 2029.

In pofida reducerii deficitelor fiscale, balanta contului curent este supusa unor presiuni tot mai mari din cauza deteriorarii balantei veniturilor primare, pe fondul cresterii platilor de dobanzi aferente stocului tot mai mare de datorie externa.

In conditiile in care si investitiile straine directe (ISD) sunt in scadere, calitatea finantarii externe reprezinta un motiv de ingrijorare, ceea ce face ca stabilizarea mediului politic si mentinerea fluxurilor de fonduri europene sa fie esentiale pentru acoperirea necesarului ridicat de finantare externa bruta al tarii.