Business international

In 2016, Brexitul a fost prezentat ca inceputul unei noi ere pentru Marea Britanie. Zece ani mai tarziu, multi britanici privesc decizia cu regret, pe fondul problemelor economice, al imigratiei ridicate si al unei societati tot mai polarizate. Cum a ajuns una dintre cele mai importante victorii politice din istoria recenta a Regatului Unit sa fie asociata astazi cu termenul "Bregret"?

Pe 23 iunie 2016, majoritatea britanicilor au ales sa paraseasca Uniunea Europeana, in urma unui referendum condus de sustinatorii taberei Leave, in frunte cu Nigel Farage si Boris Johnson. Construita in jurul sloganului "Take Back Control" ("Sa ne recastigam controlul"), campania pro-Brexit promitea restabilirea suveranitatii tarii, recastigarea controlului asupra imigratiei si o prosperitate economica sporita.

La zece ani distanta, sperantele au fost inlocuite de un puternic sentiment de dezamagire, pe care britanicii il numesc astazi "Bregret" - regretul pentru Brexit. Marea Britanie se pregateste sa marcheze aniversarea referendumului ca o tara mai divizata, mai slabita si mai deziluzionata, prezinta intr-un material recent The Conversation.

Chiar si dupa iesirea oficiala a Marii Britanii din UE, pe 31 ianuarie 2020, nivelul imigratiei a continuat sa creasca. In martie 2023, migratia neta s-a apropiat de un milion de persoane, un nivel record pentru Regatul Unit.

Socul Brexit

Putine evenimente din istoria unei tari produc un soc atat de profund precum Brexitul. Anuntarea rezultatului referendumului, care a oferit o victorie de 51,9% taberei Leave, a provocat unde de soc in intreaga lume. Dupa 43 de ani de relatie adesea tensionata si conflictuala cu Uniunea Europeana, Regatul Unit a decis sa paraseasca blocul comunitar si sa deschida un nou capitol al istoriei sale. Socul a avut mai multe cauze. In primul rand, era un eveniment fara precedent, care ridica numeroase intrebari si incertitudini atat pentru viitorul Marii Britanii, cat si pentru cel al Uniunii Europene. In al doilea rand, victoria a fost complet neasteptata. Majoritatea institutelor de sondare anticipau un rezultat foarte strans, dar acordau un avantaj usor taberei Remain. Nu in ultimul rand, votul pentru Brexit a reprezentat o victorie politica si ideologica pentru Nigel Farage, liderul de atunci al partidului populist de dreapta radicala UKIP, cunoscut pentru opozitia sa vehementa fata de Uniunea Europeana, imigratie si multiculturalism. Considerat anterior un personaj marginal al politicii britanice, Farage a devenit rapid una dintre figurile centrale ale scenei politice si principalul arhitect al Brexitului. Temele promovate de acesta - combaterea imigratiei, recastigarea suveranitatii nationale si apararea identitatii britanice - au ajuns in centrul dezbaterii publice. Si Boris Johnson, una dintre figurile-cheie ale campaniei Leave si viitor prim-ministru al Marii Britanii intre 2019 si 2022, a contribuit la normalizarea ideilor populiste, aducandu-le in inima Partidului Conservator. Brexitul a avut astfel efectul de a transforma discursul populist dintr-un fenomen aflat la periferia vietii publice intr-unul mainstream, alimentand ascensiunea fara precedent a dreptei radicale si remodeland profund politica britanica. Ironia este ca referendumul fusese propus initial de David Cameron in 2013 pentru a-si consolida autoritatea in cadrul Partidului Conservator si pentru a limita ascensiunea UKIP. Rezultatul a avut un efect opus. Nu doar ca votul pentru Brexit a provocat caderea lui Cameron, dar a accelerat si o serie de transformari politice majore: slabirea celor doua partide traditionale, ascensiunea puternica a dreptei radicale si polarizarea dezbaterii publice in jurul imigratiei si identitatii nationale. Referendumul fusese prezentat ca o solutie pentru calmarea tensiunilor si reunificarea tarii. In realitate, a produs exact contrariul: o societate mai fragmentata si mai polarizata ca niciodata.

Promisiuni amare: deziluziile Brexitului

La doar cateva ore dupa anuntarea rezultatului referendumului, in timp ce entuziasmul sustinatorilor Brexitului era inca la cote ridicate, un interviu acordat de Nigel Farage postului ITV a provocat surprindere si confuzie. Intrebat despre una dintre promisiunile-cheie ale campaniei, aceea ca banii economisiti prin iesirea din Uniunea Europeana vor fi redirectionati catre sistemul public de sanatate britanic (NHS), Farage a admis ca acest lucru "probabil nu se va intampla". Pentru multi alegatori, declaratia a fost perceputa ca o tradare. NHS ocupa un loc special in societatea britanica. Creat dupa cel de-Al Doilea Razboi Mondial pentru a oferi acces universal la servicii medicale, sistemul de sanatate este considerat unul dintre pilonii fundamentali ai statului social britanic. In ultimii ani insa, NHS s-a confruntat cu probleme majore: subfinantare, lipsa de personal si timpi de asteptare tot mai mari. Constienti de atasamentul populatiei fata de aceasta institutie, sustinatorii Brexitului au promovat intens ideea ca fondurile trimise catre bugetul Uniunii Europene vor putea fi folosite pentru revitalizarea sistemului medical.

Cititi continuarea pe www.businessmagazin.ro

Traducere si adaptare: Oana Ionita