Business international

Dupa ce in urma cu cateva saptamani partidul Contractul Civil al premierului Armeniei Nikol Pashinyan a castigat in alegeri majoritatea parlamentara, Rusia a anuntat ca va restrictiona drastic importurile de alimente, semninte, flori, lemn si ingrasaminte din aceasta tara. Este o pedeapsa pentru ceea ce multi spun ca este orientarea Armeniei, candva un aliat al Rusiei, catre vest, catre UE. Republica Moldova a patit la fel cand a facut acest lucru. Ucraina a fost invadata de Rusia. In prezent, si Moldova si Ucraina sunt in discutii pentru aderarea la UE.

In cazul Armeniei, guvernul de acolo a cerut Comisiei Europene sa grabeasca aplicarea de masuri de sustinere pentru a atenua impactul actiunilor Rusiei. UE a alocat 34 de milioane de euro pentru ajutor de urgenta acordat statului din Caucaz. Saptamana viitoare, presedinta CE, Ursula von der Leyen, urmeaza sa se deplaseze la Erevan pentru a consolida relatiile strategice dintre Armenia si UE. Comisia l-a sustinut pe premierul Pashinyan chiar inainte de alegerile de pe 7 iunie.

Premierul a incercat sa echilibreze cu atentie abordarea fata de Rusia, caraterizand drept "teoretic" statutul de candidat pentru aderarea la UE al tarii sale. Adevarul este ca oricat de mult s-ar apropia Armenia de Uniune, va ramane cu mari dependente de Rusia. Si unele membre ale UE inca mai sunt in aceeasi situatie.

Ursula von der Leyen va vizita si Azerbaidjan, stat vecin cu care Armenia a fost recent intr-un razboi pe care l-a pierdut, inclusiv deoarece aliatul traditional Rusia nu a venit in ajutor. UE cauta asigurarea unei rute comerciale, de energie si digitale - Coridorul de Mijloc - prin Caucazul de Sud care sa ocoleasca Rusia si Iran. Fara pace intre Armenia si Azerbaidjan aceasta ruta nu ar fi posibila.

Mai aproape de UE, Muntenegru tocmai a trecut de doua noi etape din procesul de aderare la Uniune, progresand in cursa spre tinta de a finaliza discutiile pana la sfarsitul anului si de a intra in blocul comunitar in 2028. Cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, a asigurat luna aceasta ca tara balcanica este, practic, gata sa adere la UE. Potrivit lui, situatia Balcanilor de Vest este diferita de cea a Ucrainei deoarece negocierile dintre Uniune si aceste tari dureaza de aproape 20 de ani. "Iar cel putin una dintre ele, Muntenegru, este practic pregatita sa adere", a spus Merz. UE este in discutii si cu Serbia, cea mai dezvoltata economie din regiune, dar sub conducerea presedintelui Aleksandar Vucic aceasta s-a aratat a fi mai degraba prietena cu Rusia si China, in ultimul timp mai mult cu China.

Guvernul grec a anuntat ca va cauta sa accelereze aderarea Muntenegrului la UE cat timp va detine presedintia prin rotatie a Consiliului Uniunii in a doua jumatate a anului viitor. Atena a jucat un rol important in 2003 in ceea ce a fost cea mai mare expansiune a UE de dupa Razboiul Rece. In prezent, pentru Grecia Muntenegru are sanse mai mari sa intre in UE decat Serbia si Albania. De asemenea, populatia redusa a acestei tari cu doar 600.000 de locuitori ar necesita costuri economice si politice reduse din partea Uniunii. Guvernul muntenegrean si-a denumit campania de aderare "28 pe 28", aluzie la faptul ca tara ar deveni cel de-al 28-lea membru al UE in 2028.

O situatie spectaculoasa privind largirea UE este la vestul continentului. Michel Barnier, comisar european care s-a ocupat cu negocierile pentru Brexit, a declarat ca Uniunea este deschisa pentru readerarea Marii Britanii daca aceasta isi doreste. Este o reactie la tendintele pro-UE tot mai evidente in Marea Britanie si la criza politica de acolo.

Tara nu mai are premier cu puteri depline, Keir Starmer dandu-si demisia. Acesta lasa in urma trei acorduri cu UE doar pe jumatate terminate si atat tabara pro-Brexit, cat si pe cea pro-UE, nemultumite. Iar de la referendumul pentru Brexit a trecut un deceniu.

De la Bruxelles, mesajul este clar: UE trebuie sa creasca. Insa rezistenta din cadrul blocului ramane puternica, unii sustinand ca Uniunea trebuie sa se reformeze inainte de extindere.

"Extinderea este prioritatea Uniunii Europene si, daca statele-candidat dau rezultate, atunci si noi trebuie sa dam", a declarat comisarul pentru extindere Marta Kos, citata de Deutsche Welle.

Invadarea Ucrainei de catre Rusia in 2022 a readus subiectul extinderii in centrul politicii europene, transformand ceea ce era de mult timp un proces tehnic intr-o problema geopolitica si de securitate.

"Necesitatea geopolitica a extinderii este recunoscuta de toate statele membre", a declarat Steven Blockmans de la Centrul pentru Studii Politice Europene (CEPS) din Bruxelles. "Dar aceasta este intotdeauna cuplata cu doua lucruri: Pe de o parte, o abordare bazata pe merite, prin care tarile candidate sunt evaluate in functie de reformele lor si unde nu se ofera scurtaturi si, in al doilea rand, necesitatea ca Uniunea Europeana sa isi schimbe politica si metodele de guvernare."