Business international

￢ Indicele EURO STOXX Banks (SX7E), care cuprinde actiunile a 29 de banci mari din zona euro, a scazut cu peste 10% in ultima luna. Pentru titlurile Deutsche Bank, Banco Santander, Societe Generale si Unicredit, ieri a fost a doua sedinta consecutiva cu evolutie negativa. Contextul este cel al furtunii de pe piata datoriilor statelor avansate. Cresc yieldurile obligatiunilor unor economii precum SUA, Franta si Italia. In centrul atentiei si ingrijorarilor sunt yieldurile titlurilor Frantei, o tara supraindatorata, cu deficit bugetar mare, cu cheltuieli sociale ce par scapate de sub control si acum cu risc ridicat de colaps guvernamental.

Unii analisti si traderi spun ca furtuna de pe pietele de obligatiuni reprezinta nu inceputul vreunei crize de amploare ci o reechilibrare, sfarsitul erei finantarii ieftine pentru state si inceputul erei dobanzilor mari. Si Fed, banca centrala a SUA, si BCE, banca centrala a zonei euro, au majorat in cele mai recente sedinte de politica monetara dobanzile pentru ca inflatia creata de preturile mari ale energiei sa nu scape de sub control. De aceea, banci de investitii de pe Wall Street precum JPMorgan spun ca acesta poate fi momentul potrivit pentru cumparare de actiuni europene, deoarece scaderile nu reflecta probleme de structura, ci doar de sentiment. Totusi, acest lucru nu-i impiedica pe unii analisti, cum ar fi Morningstar, sa readuca in actualitate unele probleme mai vechi. Spre exemplu, firma americana de servicii financiare se intreaba daca intre timp bancile europene au rupt legatura otravitoare (doom loop) cu datoriile suverane sau doar i-au dat o alta forma. Aceasta legatura, creata de obligatiunile emise de state din portofoliile bancilor (bancile se numara printre creditorii guvernelor) au adus in ultima mare criza financiara globala mai multe banci europene in pragul colapsului, prin inrautatirea bonitatii guvernelor, fortand aceleasi guvernele slabite de criza si confruntate cu costuri de finantare nesustenabile sa se impovareze suplimentar cu pachete de bailout bancar. Printre tarile aflate in aceasta situatie s-au numarat Irlanda, Grecia, Cipru si Spania. Pe scurt, concluzia Morningstar este ca avansul yieldurilor obligatiunilor suverane reprezinta riscuri noi pentru bancile europene, insa fundatiile financiare mai solide pe care institutiile acestea le au acum le ofera protectie.

Detinerile de datorie suverana ale bancilor din zona euro au crescut la 4.540 miliarde euro in iunie 2026, fata de 3.140 miliarde euro in decembrie 2022, ceea ce reprezinta o majorare semnificativa de 44%. Raportat la capital si active, expunerea se situeaza in prezent la cele mai ridicate niveluri inregistrate din 2019, noteaza Morningstar. Incepand cu anul 2022, expunerile la datoria suverana au crescut puternic, sugerand ca bancile si-au reconstituit in mod deliberat portofoliile de titluri suverane pentru a mentine active lichide de inalta calitate pe fondul scaderii rezervelor la banca centrala.

Totodata, acestea au beneficiat de randamente mai ridicate ale obligatiunilor, care au impulsionat veniturile nete din dobanzi si, implicit, profitabilitatea pe termen mediu. ￅn plus, reglementarile prudentiale, inclusiv Regulamentul privind cerintele de capital (CRR), stimuleaza bancile sa detina datorie suverana prin acordarea unui tratament preferential in ceea ce priveste cerintele de capital si de lichiditate.

Insa fata de ultima criza financiara, bancile europene prezinta o concentrare mai redusa a datoriei suverane a propriului stat, iar supravegherea este mai riguroasa. Expunerea suverana ramane totusi un factor relevant, avand in vedere portofoliile mai mari si cu scadente mai lungi. Astfel, riscurile legate de evaluare si de rata dobanzii prevaleaza acum asupra pierderilor din credit suveran. Cu toate acestea, impactul asupra bancilor europene ar trebui sa ramana gestionabil. Prin urmare, Morningstar nu se asteapta ca expunerea suverana si randamentele mai ridicate ale obligatiunilor suverane sa determine, prin ele insele, modificari ale ratingurilor de credit ale bancilor europene.

In Europa de Est, o supriza neplacuta vine de la cea mai mare banca din Ungaria, OTP, pana in urma cu doi ani prezenta si in Romania, unde activele ei au fost cumparate de Banca Transilvania. Actiunile OTP s-au prabusit cu aproape 20% in doar doua saptamani. Ieri erau in scadere cu peste 4%. Este o evolutie stranie avand in vedere ca preturile titlurilor au crescut de sase ori in ultimii cativa ani, nu in ultimul rand multumita performantelor financiare ale companiei. Portfolio.hu pune scaderea accentuata in contextul presiunilor cu care se confrunta actiunile din sectorul bancar european mai larg, dar mai ales cu problemele specifice cu care se confrunta OTP. Banca maghiara a ramas printre putinele institutii de credit europene cu afaceri in Rusia dupa ce aceasta tara a atacat Ucraina. Acum, situatia subsidiarei ruse este incerta. OTP ia in considerare retragerea din Rusia in timp ce urmareste achizitia bancii baltice Luminor. O decizie finala este asteptata pentru sfarsitul acestui an. Subsidiara rusa a contribuit in prima jumatate a acestui an cu peste 18% la profitul net al OTP.