Banci si asigurari

￢ Veniturile bugetului consolidat au crescut, in iunie curent fata de iunie 2025, cu 15,8%, fata de cresterea de 10,3% pe primele sase luni din an, an/an ￢ Astfel, daca cresterea la sase luni, an/an, a fost sub inflatia de 10,4%, in iunie, fata de iunie 2025, veniturile au crescut cu mult peste inflatie, gratie incasarilor semnificative din TVA (plus 36%), din impozitul pe profit (plus 19%) si din fondurile europene structurale si din PNRR. Cheltuielile au crescut insa si ele, iunie/iunie, cu doua cifre.

Pentru buget este importanta structura veniturilor si este bine ca veniturile fiscale au crescut solid, cu 20% in iunie fata de iunie 2025. Veniturile nefiscale au scazut cu 7,8%, iunie/iunie. Acesta scadere a intervenit, cu precadere, ca urmare a unui efect de baza: in iunie, ca si in mai, de altfel, in bugetul pe acest an nu s-au mai regasit unele sume extraordinare din 2025, care venisera din ajutoare de stat recuperate dupa pandemie.

Ramanand la veniturile fiscale, in iunie, an/an, veniturile din impozitul pe profit au cresut cu 19,4% (o crestere de 10% la sase luni, an/an). Veniturile din TVA au avansat cu 36,6% (25%, la sase luni, an/an), iar veniturile din accize au crescut cu 14,7% (5,9% la sase luni, an/an). Avem doar in iunie, fata de iunie 2025, un plus din TVA de 3,7 mld. lei (14,8 mld. lei la sase luni, an/an) si 500 mil. lei din accize.

Veniturile din TVA isi vor incetini insa cresterea, incepand cu luna august, pentru ca acum ele sunt inca sub imperiul majorarii Taxei pe Valoare Adaugata din august trecut. Odata cu august, efectul de baza se va vedea si in aceste incasari.

O scadere s-a produs, in iunie, la veniturile din impozitul pe salarii si venit. Daca, la sase luni din an, an/an, veniturile din aceasta sursa cresteau cu 11%, in iunie, fata de iunie 2025, acestea au scazut cu 2,2%. Finantele nu au oferit o explicatie pentru aceasta scadere, dar este posibil ca, o data cu reducerea de venituri (reducerii de prime de vacanta, de pilda) in sistemul bugetar, si sumele stranse din impozite sa se reduca.

O crestere procentuala buna au inregistrat, in iunie, fata de iunie 2025, veniturile din surse europene. Veniturile din fondurile structurale si din fondurile nerambursabile ale PNRR au fost, impreuna, de 5,9 mld. lei, aproape dublu fata de incasarile din iunie 2025.

Cheltuielile incep sa creasca

Daca este sa vorbim de cheltuieli, acestea au inceput sa creasca. Fata de lunile din urma, cand veniturile erau in crestere, iar cheltuielile veneau cu minusuri, ceea ce a facut posibil un deficit bugetar multumitor (doar 2% din PIB la sase luni, an/an), in iunie, an/an, cheltuielile au crescut cu doua cifre - 13,3% (o crestere de doar 0,8%, la sase luni din an, an/an). Acest lucru arata limitele "stransului curelei", dar si cat de important este sa faci economii in prima parte a intervalului la care te raportezi, pentru a te simti mai lejer, in a doua parte a acestuia. O crestere a cheltuielilor, care va continua si in lunile ce vin, era de asteptat - este un tipar pe care-l intalnim, an de an. La inceput cheltuiesti mai putin, apoi vazand si facand, in functie de evolutia deficitului. Desi a fost frustrant pentru administratie, pentru cheltuielile bugetare a fost bine ca, in primul trimestru, Romania nu a avut buget, ceea ce a obligat statul sa nu depaseasca, pe medie, cheltuielile din acelasi interval al anului trecut.

Ce au continuat sa scada in iunie, au fost cheltuielile de personal: minus 4,1% iunie la iunie (minus 3,9%, pe primele sase luni, an/an).

In iunie, cheltuielile de capital (investitiile statului), care fusesera pe minus in toate lunile precedente, au inceput sa creasca. Daca, la sase luni din an, an/an, scaderea investitiilor statului a fost de minus 23%, in iunie inregistram prima crestere din an, un plus de 21%, an/an. Este un semn al grabirii investitiilor pentru ca, desi, in trecut, statul se baza pe fondurile UE pentru a face economii la acest capitol, vine vremea in care trebuie sa si cheltuiesti pentru multe dintre proiecte cer si cofinantare nationala.

In iunie, avem o crestere a cheltuielilor de investitii (din buget si din fonduri UE), cu 5,4 mld. lei mai mare decat in iunie 2025, pana la 15,5 mld. lei.

Pe primele sase luni, cheltuielile de investitii (din fonduri europene si de la buget) au fost de 60 de miliarde de lei, cu 10 miliarde de lei peste cele din primele sase luni ale lui 2025, adica un plus de 20%. Faptul ca PNRR se incheie la finele lui august, a pus presiune pe administratie si rezultatul este vizibil, mai ales la lucrarile de infrastructura mare (autostrazi, cai ferate).