Banci si asigurari

Inflatie

￢ Rata anuala a inflatiei IPC este prognozata in scadere pe cvasitotalitatea intervalului proiectiei.

￢ Inflatia anuala este prognozata la 6,1% in decembrie 2026 (A0,6 pp fata de prognoza anterioara) si 3,4% in decembrie 2027 (A0,5 pp).

￢ Depasirea prognozei anterioare este cauzata de evenimente neprevazute: criza din Golful Persic, seceta severa, cresterea chiriilor administrate de stat.

￢ Vedem o scadere rapida, puternica a inflatiei pana spre sfarsitul anului, cu fluctuatii mai ales in ultimele luni ale acestui an. Colegii au introdus fata de prognoza anterioara o usoara crestere, de la 5,5% la 6,1% pentru decembrie 2026, pentru ca s-a introdus ceea ce acum e cert - canicula, seceta si impactul pe productia de electricitate si, in general, impactul pe ceea ce inseamna energia in Romania. Dar, chiar cu 0,5 puncte peste, tendinta e de scadere in continuare si se intra in intervalul de variatie din jurul tintei in T4/2027.

￢ Proiectia este strict conditionata de ipoteza privind normalizarea treptata a situatiei din Orientul Mijlociu.

￢ Rata anuala a inflatiei IPC s-a majorat in T2, sub impactul prelungirii conflictului din Orient, dar a cunoscut o reducere substantiala in iulie.

￢ Principala contributie la cresterea inflatiei a revenit componentei energetice a cosului de consum.

￢ Preturile pentru benzina si motorina au reflectat direct si rapid efectele razboiului din Golful Persic, iar scumpirea materiilor prime energetice a antrenat si majorari de pret pentru alti combustibili.

￢ Cresterea cotatiilor la gaze nu a afectat direct preturile de consum, masurile de sprijin fiind mentinute.

￢ Avem insa si un efect intarziat, probabil il vom vedea in T3/2026: canicula, care a determinat scumpiri la electricitate; dinamica anuala pe aceste segmente ramane marcata de efecte statistice.

￢ Pe langa bunurile energetice, conflictul din Golf a perturbat si pietele altor materii prime, evolutie care, alaturi de criza microcipurilor, a suplimentat presiunile pe lanturile de valoare adaugata.

￢ Variatia anuala a CORE2 ajustat si-a intrerupt traiectoria descendenta in T2/2026; usoara majorare a fost determinata de serviciile de piata si de marfurile nealimentare.

￢ Avem cresteri salariale moderate, care nu duc la presiuni deosebite in ceea ce priveste preturile de consum.

Deciziile agentiilor de rating Fitch si Moody's

￢ Nu a fost un hatar, o binefacere data Romaniei. Sau ceea ce s-a spus in presa: faptul ca s-a facut o concesie. Nu, nu a fost o concesie. Procedura a fost absolut normala. Si noi cand negociam inainte cu FMI, treceau pe la toate directiile BNR, apoi faceau la sfarsit un raport si il discutau cu noi, nu ieseau niciodata public fara sa discute cu noi forma finala a raportului. Ceea ce a facut Romania poate fi considerata o contestatie, se inscrie in procedura normala, iar decizia e cea normala. Se putea ca o tara care a facut o corectie fiscala de peste 2% din PIB sa o sanctionezi in asa fel, era prea mult. Nu poti nici sa spui: bai, au probleme sociale si politice si de aia... Cand faci o corectie de peste 2% din PIB e de asteptat sa ai tensiuni sociale si politice, nu e treaba usoara, o asemenea corectie e majora. Trebuie sa ne obisnuim cu marimea cifrelor. E adevarat ca si echipele de negociere de la Ministerul Finantelor, de la Consiliul fiscal si de la BNR s-au dovedit foarte profesioniste si le adresez felicitari. Este o generatie care ne urmeaza.

￢ Eu lucrez cu agentiile de rating inca din anii 1992-1993. De aceasta data nu am mai stat in frunte, am stat si eu pe langa ei. Le aprecizez public profesionalismul, au facut fata. Ca orice negociere este si cu suisuri si cu coborasuri. Dar, decizia finala de la ambele agentii de rating - cea de mentinere - e una corecta. Corectia fiscala facuta in Romania e majora si decizia a fost corecta ca nu am fost retrogradati, dar e si meritul colegilor nostri din generatia imediat urmatoare.

￢ Agentiile de rating se adreseaza unor investitori si isi pun in joc si credibilitatea lor pentru Romania, ca va fi continuat procesul de ajustare.

￢ Este vorba nu doar de decizie. Este vorba si de vorbe ce trebuie mai bine cantarite cand sunt in spatiul public, altfel o sa o patim. Credibilitatea, nu e neaparat pe ce am facut, ci pe un exces de aprecieri, si nu toate binevenite in spatiul public. In situatii dificile vorbele, mai ales daca sunt spuse la un anumit nivel, sunt mai mari decat faptele. Deci, atentie la declaratii. In aprilie-mai se vorbea de reducerea TVA. Iar cei de la agentii intreaba: care este perspectiva?

Politica fiscala. Intarzierea formarii unui nou guvern...

￢ Trebuie continuata ajustarea fiscala si este nevoie de un guvern.

￢ Procesul de consolidare fiscala din punctul meu de vedere nu necesita majorari de taxe, ci sa pastram directia, ceea ce nu e usor, pentru ca vom avea presiuni si sociale si salariale.

￢ Mizam pe finalizarea programului PNRR, este esential, cu suisurile si coborasiurile de rigoare, pe care le vedem pe scena politica.

￢ Legat de situatia actuala cu Coalitia: Coalitia a dus lucrurile pana la acest nivel. Practic, prin deciziile Coalitiei s-a metinut ratingul, cu toate frictiunile existente. Sigur, partidele reprezinta constituenta lor. Nu toti agreeaza masurile in acelasi fel: daca esti de dreapta majorarea TVA e decizia cea mai buna, iar cei de stanga spun ca majorarea TVA e masura regresiva si nu e buna si apar frictiuni.

￢ Cred ca partidele Coalitiei trebuie sa se aseze la masa, cat le-ar fi de greu. Politica este arta compromisului, fiecare trebuie sa faca concesiile necesare si sa duca tara mai departe. Nu neaparat avem o problema de credibilitate ca tara, decizia a fost corecta, dar investitorii, agentiile de rating, institutiile internationale nu vad foarte clar ce vom face in viitor. Se aseaza la masa, negociaza, fac concesii reciproce, in interiorul salii de negociere se pot parui, e absolut normal, dar in public trebuie inchise toate discutiile acestea care sunt si inutile, pentru ca nu folosesc niciunui partid. Intrarea intr-o zona de normalitate in ceea ce priveste guvernarea si depasirea impasului actual sunt cele care ne creeaza probleme de credibilitate, nu decizia ca atare.

Trecerea la euro

￢ Noi suntem pregatiti sa o facem, cand societatea e pregatita. Ma intrebati daca tara e pregatita. Nu avem niciun criteriu indeplinit. Tara nu indeplineste criteriile. Prioritatea e sa facem corectia fiscala si sa o pastram. Trebuie sa indeplinesti criteriile de performanta si pe urma sa stai drepti in mecanismul cursulului de schimb (ERM2 - mecanismul european al ratelor de schimb sau antecamera zonei euro-n.red.). Nu te apuci sa schimbi TVA. Rezisti. Si cursul de schimb e si el stabil. Nu e vorba: hai sa ating acum tintele, si apoi mai vedem noi! Si mai periculos, nu se poate discuta in termenii urmatori: hai repede sa intram in zona euro, ca ne disciplineaza aia acolo! Nu merge.

￢ Noi, nu numai ca sprijinim in continuare, dar suntem gata sa "scoatem de la naftalina" toata structura organizatorica. Insa, trecerea la euro nu e un schimb facil de monede, ci e un proces politic, complicat, are si implicatii sociale, se duce in toata societatea, nu putem sa o facem noi singuri. Noi avem un rol important, dar Guvernul, Parlamentul, ei vor decide.

￢ Noi putem contribui la formularea unui parcurs. Nu avem o alta alternativa. Cand am semnat tratatul de aderare la UE am spus ca vom trece la euro atunci cand vom indeplini toate conditiile.

￢ In mod realist, in cat timp ar putea intra Romania in zona euro, in cati ani? "Nu pot sa spun. Trebuie sa ajungem la sub 3% din PIB cu deficitul bugetar, pentru ca de acolo ni se trag toate, si deficitul extern (unii spun ca mai trebuie umblat si la competitivitate), si o parte din inflatie. Cand ai deficit bugetar de 9% din PIB, nu poti spune ca e usor sa combati inflatia doar cu politica monetara. In plus, avem o instabilitate legislativa in domeniu fiscal "remarcabila". De cate ori am dus TVA in sus si in jos ia sa ne aducem aminte. In 2014 cand se spunea ca intram in zona euro, in anul urmator s-a redus TVA. Cam seamana cu ce se spune acum: in primavara auzeam la fel - cum ajungem la putere, reducem TVA. Trebuie mult mai multa seriozitate. Probabil cativa ani buni ne trebuie ca sa ajungem cu fiscalitatea unde trebuie, oricum dupa alegerile din 2028. Am vazut si prognoze: in 10 ani sau in 5 ani, nu mi se pare serioasa o discutie de asta acum. Dar sa incepem cu o decizie politica, sa stabilim un calendar politic, cu angajamente politice la nivelul Parlamentului Romaniei, cu o dezbatere serioasa. Noi suntem gata sa participam din nou la acest proces.

￢ BNR a sprijinit si in trecut proiectul trecerii la euro, existand si un comitet pentru trecerea la euro. In 2011-2012 noi am ajuns si la detaliul pe unde sa intre masinile cu numerar in tara, unde sa asezam stocul de numerar. In 2018 s-a intrerupt acest proces, cand altele au devenit prioritatile. Atunci s-au indeplinit criteriile si noi am contribuit. Florin Georgescu, care era atunci prim-viceguvernantor al BNR, a fost "exportat" si a devenit ministru de finante, contribuind la reducerea deficitului bugetar in 2014. Dar in 2013-2014, contextul extern nu era favorabil, a aparut criza din Grecia, criza zonei euro, a fost o perioada cand se vorbea chiar de disparitia zonei euro. Si nu se punea problema sa mai intre o alta tara in zona euro. Pe plan intern, insa, in 2014, intr-adevar s-au indeplinit criteriile si apoi in 2015 a inceput cursa: care reduce mai mult. S-a redus si TVA, a fost o cursa care reduce mai multe impozite si care creste mai mult cheltuielile si a fost iar deficit mare. Apoi a intervenit pandemia, razboiul si s-au creat alte prioritati.