Business international

Presedintele american Donald Trump isi creste pariul pe tarife, desi pana acum acestea nu au reusit sa atinga unul din telurile declarate ale acestora: sa reechilibreze comertul global. Dimpotriva, date recente arata ca tarifele pe care Curtea Suprema le-a invalidat la finalul saptamanii trecute si pe care Trump a promis ca le va reimpune sub un statut diferit cimenteaza dezechilibrele din comertul global, noteaza The Wall Street Journal.

Din Berlin pana in Tokyo, cele mai mari tari exportatoare au reactionat la tarifele americane intarindu-si angajamentul fata de politici economice ce sustin exporturile, subventionand producatorii pentru a-i ajuta sa treaca peste zidul tarifar.

Cat priveste America, aceasta ramane in mare masura importatorul de ultima instanta al lumii. Deficitul comercial al acesteia in bunuri a urcat la un maxim record de 1.240 miliarde de dolari in 2025 pe fondul unei cresteri cu 4,3% a importurilor de bunuri.

Marile tari exportatoare au lansat programe de cheltuieli guvernamentale inclinate in mare masura catre sustinerea producatorilor dependenti de pietele externe.

Obiectivul este reducerea costului energiei, transportului si capitalului, facand productia si exportul de bunuri mai ieftine si mai eficiente pentru companii, compensand partial impactul negativ la nivelul competitivitatii produs de tarifele lui Trump.

Acestea se numara printre motivele pentru care cresterea globala si fluxurile comerciale au rezistat peste asteptari in ultimele 11 luni.

Guvernele unor tari precum China, Germania si Coreea de Sud privesc in mod traditional excedentele externe drept o sursa de putere. Cresterea alimentata de consum este privita, in cel mai bun caz, drept specific americana si in cel mai rau, drept decadenta.

"Multe din aceste tari nu-si pot permite o scadere a excedentelor comerciale asa ca atunci cand costurile exporturilor catre SUA cresc, trebuie sa diminueze costurile pe plan intern", arata Michael Pettis, de la Carnegie Endowment for International Peace.

Subventiile sunt in mod tipic finantate de transferuri de la gospodarii, arata acesta, fapt ce reduce in ultima instanta cererea interna si consumul. "Incearca cu toatele sa se intreaca reciproc scazand salariile si subventionand exporturile, dar daca facem toti la fel cresterea totala o va lua in jos, nu in sus".

Excedentul de cont curent al Germaniei pare sa se stabilizeze la aproximativ 5% din PIB, de la 8%-plus inainte de pandemie. Totusi, un astfel de excedent este inca mai mare decat valoarea sa justa. Desi exporturile germane catre SUA au scazut cu 9,4% anul trecut, SUA raman cea mai mare piata de export a Germaniei. Excedentul comercial al Germaniei cu tara se ridica la 51,9 miliarde de euro.

Excedentul de cont curent al Chinei este asteptat sa atinga 4,3% din PIB in acest an pe fondul cresterii dramatice a exporturilor si cererii interne slabe. Intre timp, deficitul de cont curent al SUA se ridica la aproximativ 4% pentru ultima perioada de 12 luni, aproximativ dublul nivelului din 2019.

Deficitul de cont curent ridicat al SUA inseamna ca acestea se imprumuta din afara pentru a-si sustine cresterea interna. Nivelul sau reflecta in parte redresarea mult mai rapida a Americii de pe urma pandemiei comparativ cu alte tari, arata Gian Maria Milesi-Ferretti de la Brookings Institution.

Desi acest lucru a facut ca cheltuielile si investitiile sa depaseasca veniturile, acesta nu este un aspect negativ, adauga Milesi-Ferretti.

Daca SUA vor totusi sa-si reduca deficitul, argumenteaza acesta, aducerea sub control a marilor deficite fiscale pe care le are ar fi o masura mai eficienta decat cea de a obliga alte tari sa importe mai multe bunuri americane, insa nu exista niciun semn ca aceasta s-ar intampla.