Business international

Inflatia anuala din Romania a incetinit usor in luna iunie la 10,4%, arata datele Institutului National de Statistica. Aceasta inseamna ca luna trecuta preturile de consum erau cu peste 10% mai mari decat in anul anterior. In Ungaria, inflatia a coborat la 1,7%, in pofida presiunilor create de energia in cotinuare scumpa. Fata de anul trecut, s-au ieftinit mai ales alimentele. Unii analisti considera ca o alta cauza a incetinirii este aprecierea sustinuta a forintului.

In Polonia, cea mai mare economie din regiune, cumparaturile sunt in contiuare mai scumpe decat anul trecut. Dar inflatia este clar sub control, indicatorul, ajuns la 2,5% in iunie, se incadreaza in tinta bancii centrale.

Preturile din comertul de retail au incetinit simtitor. Alimentele au fost in general in iunie cu 1,9% mai scumpe decat anul trecut, dar fructele si legumele de sezon sunt mai ieftine, unele cu mult mai ieftine. Analistii spun ca tensiunile geopolitice au avut un efect mai slab decat s-a anticipat.

Romania ramane tara UE cu cea mai puternica inflatie, iar BNR ramane blocata cu cea mai ridicata dobanda de referinta pentru politica monetara din Uniune, de 6,5%. In timp ce Banca Nationala a Poloniei a adoptat o atitudine relaxata, dar fara a lasa garda jos, in ceea ce priveste inflatia, cu efect asupra modului in care o controleaza prin dobanzi, nivelul de referinta, de 3,75% in prezent, urmand probabil sa reziste pana la sfarsitul anului, banca centrala a Ungariei are suficient spatiu de manevra pentru a diminua dobanda de baza, dusa in jos la 6% luna trecuta. Scaderea dobanzilor are de obicei ca efect stimularea cresterii economice.

In cazul Ungariei, analistii de la ING cred ca forintul puternic este mai eficient decat orice la stabilizarea preturilor. Incetinirea din ultimele luni a inflatiei i-a convins sa se alature taberei celor care cred ca banca centrala va continua sa scada dobanzile. Ca in multe alte state europene, inflatia la alimente este cea care reduce presiunile de pret. Asa s-a intamplat in iunie. Luna la luna, mancarea s-a ieftinit cu 0,2%. An la an, inflatia la alimente a fost aproape zero. Cum Ungaria isi importa o buna parte din alimente, aprecierea forintului de cand s-a schimbat guvernul a contribuit la franarea preturilor. De la inceputul anului, moneda maghiara a crescut cu 8% fata de euro.

Aceste efect s-a simtit la bunurile durabile, iunie fiind a treia luna la rand de scadere a preturilor (in ritm lunar). Insa inflatia de baza, la care este atenta banca centrala si care exclude preturile elementelor volatile precum energia, se mentine inca de la inceputul anului la 2%, adica mai sus decat inflatia generala, din cauza serviciilor. Dar indicatorul este sub control.

Pentru ca a venit vara si cresc temperaturile, ducand la majorarea consumului de energie, iar plafoanele de pret la unele servicii vor fi retrase, este de asteptat ca inflatia generala sa accelereze pana la 3% pana la sfarsitul anului. Analistii de la ING cred ca daca nu se agraveaza tensiunile geopolitice, banca nationala maghiara va reduce dobanda de referinta din nou luna aceasta si inca o data in august. In viata de zi cu zi, maghiarii care merg la cumparaturi au gasit carnea in conserva mai ieftina cu 27%, untul mai ieftin cu 13%, preturile la carnea de porc mai mici cu 11%, cele ale branzei mai jos cu 9% si laptele mai ieftin cu 8%. Pe de alta parte, bauturile alcoolice s-au scumpit cu 3%, iar tigarile cu 4%.

In Polonia, Indicele preturilor de retail, realizat lunar de Universitatea WSB si de platforma de cercetare UCE Research si avand la baza 100.000 de preturi pentru 17 categorii de bunuri de larg consum, a scazut de la 3,7% in aprilie si 3,4% in mai la 2,7% in iunie. Aceasta inseamna ca atat este cresterea medie anuala a preturilor din magazine.

Este cel mai scazut nivel din ultimele 12 luni. Mancarea s-a scumpit cu "numai" 1,9%. In ultimele luni, nu au lipsit factorii care ar fi putut alimenta cresterile de preturi in sectorul comertului cu amanuntul, inclusiv tensiunile geopolitice si schimbarile de pe pietele de marfuri. Intre timp, datele din iunie arata o noua incetinire a cresterii preturilor. Marek Szymanski, expert in economie si finante la Universitatea WSB, a observat ca presiunile geopolitice se pot reflecta rapid pe pietele de marfuri, uneori chiar la o scara inexplicabila. Cu toate acestea, exista numeroase legaturi intermediare intre bursele de marfuri si rafturile magazinelor, fiecare cu propriile politici de preturi, stocuri si strategii. "Drept urmare, asa cum nu am observat cresterea cu 50% a preturilor painii in 2022, cand preturile graului au crescut brusc in urma agresiunii rusesti in Ucraina, nu asistam nici la cresterea rapida a preturilor alimentelor in urma scurtelor tulburari politice", spune Szymanski. "Desi acest lucru poate fi mai vizibil in categoriile individuale de produse." Mai mult, in Polonia cea mai mare parte a productiei alimentare se bazeaza pe materii prime in mare parte locale, ceea ce "face mai dificila" traducerea rapida a presiunilor globale asupra costurilor in preturile produselor finite poloneze, a adaugat el. Preturile sunt influentate si de sezonul fructelor si legumelor autohtone, pe care polonezii le cumpara cu predilectie, desi produsele importate pot fi cu 50% mai ieftine. Drept urmare, ponderea fructelor si legumelor autohtone in vanzarile magazinelor ajunge pana la 99%. Aceasta tendinta este simbolizata de capsunile poloneze, scumpe, dar foarte populare. In iunie, in Polonia cel mai mult s-au scumpit produsele chimice pentru gospodarie (6%), urmate de paine si dulciuri (5%). La acestea, materia prima reprezinta doar o mica parte din costurile de productie, contributii mai mari avand energie, forta de munca, ambalajele si logistica. Zilele trecute, banca centrala poloneza a crescut estimarea de inflatie pentru anul acesta si urmatorul din cauza razboiului din Iran, lovind in asteptarile ca in curand va reduce din nou dobanzile de politica monetara.