Business international

Guvernul de la Beijing mobilizeaza intreaga forta a statului pentru a transforma inteligenta artificiala in motorul urmatoarei etape de crestere a economiei chineze, cu obiectivul ca tehnologia sa patrunda in fabrici, spitale, scoli si sisteme de trafic, iar China, nu Statele Unite, sa devina liderul global al domeniului.

Potrivit unei analize publicate de The New York Times, presedintele Xi Jinping a vizitat in februarie un parc tehnologic ridicat pe fostele terenuri agricole de la marginea Beijingului, unde a urmarit doua maini robotice care infilau un ac, iar tehnologia a fost descrisa de liderul de la Beijing drept "gasca-lider" menita sa traga dupa ea intreaga economie in urmatoarea revolutie industriala a tarii.

Campania chineza este sustinuta cu sume publice uriase. Economistii estimeaza ca fondurile controlate de stat au directionat peste 184 de miliarde de dolari catre inteligenta artificiala intre 2000 si 2023, iar anul trecut guvernul si bancile de stat au promis alte sute de miliarde. Investitiile private raman insa mult sub nivelul din Statele Unite, unde sursele private au pompat 285 de miliarde de dolari in aceasta tehnologie numai in 2025.

In parcul vizitat de Xi Jinping, sute de companii si-au deschis birouri pentru a dezvolta cipuri de ultima generatie si modele de inteligenta artificiala, iar administratia orasului le ofera zeci de milioane de dolari sub forma de putere de calcul gratuita. O expozitie organizata acolo prezinta inclusiv cipuri destinate alimentarii rachetelor nucleare si implanturi cerebrale care ar putea ajuta persoanele paralizate sa vorbeasca.

"Trebuie sa valorificam pe deplin avantajul natiunii noastre de a concentra resurse pentru a indeplini sarcini majore", le-a transmis Xi Jinping antreprenorilor, cercetatorilor si oficialilor prezenti la vizita.

Abordarea chineza difera de cea americana. In timp ce la Washington si in Silicon Valley dezvoltarea inteligentei artificiale este privita ca o cursa catre inteligenta generala artificiala, un concept inca teoretic al unei tehnologii capabile sa gandeasca si sa invete cel putin la fel de bine ca oamenii, oficialii chinezi abia mentioneaza acest obiectiv si se concentreaza pe aplicatii imediate.

Populatia Chinei scade si imbatraneste rapid, ceea ce creeaza o nevoie urgenta de roboti inteligenti care sa inlocuiasca angajatii care ies la pensie. Pacientii din zonele rurale ar putea primi ingrijiri medicale prin avataruri digitale ale medicilor din marile orase, iar autoritatile ar putea afla mai usor unde se afla cetatenii chinezi, ce spun si chiar ce simt.

Guvernul a anuntat ca instrumentele si agentii bazati pe inteligenta artificiala ar trebui sa patrunda in 90% din societatea chineza pana in 2030, fara sa explice insa cum va fi masurat acest obiectiv. Xi Jinping a incurajat totodata companiile chineze sa mizeze pe modelele open-source, care le-au adus utilizatori la nivel global in momentul in care companiile americane de top au lansat sisteme inchise.

China a imbratisat inteligenta artificiala in pofida riscurilor pe care aceasta le presupune pentru legitimitatea Partidului Comunist si pentru controlul strict asupra societatii. Tehnologia ii inlocuieste deja pe soferii de taxi, pe actori si pe angajatii din birouri, ceea ce alimenteaza temerile legate de somaj si de tensiuni sociale. Chatbotii pot eroda controlul partidului asupra informatiei, iar modelele straine avansate, precum Claude Mythos, ar putea facilita atacuri informatice complexe asupra infrastructurii critice, o amenintare recunoscuta recent de seful serviciilor de informatii de la Beijing.

Autoritatile pariaza insa ca pot tine sub control aceste pericole. Reglementatorii au impus reguli stricte privind ceea ce pot spune chatbotii si au interzis robotii de companie bazati pe inteligenta artificiala pentru copii. Instantele chineze au avertizat companiile sa nu adopte tehnologia in mod necritic, iar unor antreprenori importanti din domeniu li s-a interzis sa paraseasca tara. In acelasi timp, Beijingul priveste cu scepticism apelurile internationale la incetinirea dezvoltarii inteligentei artificiale, considerand ca, din moment ce Washingtonul i-a limitat accesul la cele mai avansate cipuri, o franare acum nu ar face decat sa cimenteze avansul american.

Politica actuala are radacini intr-un discurs din iunie 2014, cand Xi Jinping s-a adresat pentru prima data, in Marea Sala a Poporului, academiilor chineze de inginerie si de stiinte. Liderul chinez a spus atunci ca a citit cu atentie rapoartele participantilor si ca a fost impresionat de unul dintre ele, care anticipa ca robotii bazati pe inteligenta artificiala vor transforma economia globala, iar China va fi cea mai mare piata. Xi a replicat ca tara trebuie sa fie nu doar cel mai mare cumparator, ci si cel mai mare producator.