Business international

Ungaria, Polonia si Cehia sunt toate economii est-europene care au crescut in primul trimestru. Desi sunt diferite ca structura, ele au avut in comun faptul ca in aceasta perioada consumul din gospodarii a fost principalul motor de propulsie economica.

Acest lucru nu este ceva nou. Este continuarea unei tendinte de durata. Adesea in regiune consumul privat salveaza cresterea in vremuri cand alte motoare, cum sunt industria, exporturile si investitiile, se blocheaza. Insa in teoria economica consumul din gospodarii este o sabie cu doua taisuri: poate energiza activitatea pe termen scurt, prevenind recesiunea sau asigurand calea de iesire din ea, insa pe termen lung nu creeaza avutie sau valoare economica.

In primul trimestru al acestui an, cand razboiul din Iran a inceput sa perturbe fluxurile de petrol, gaze, carburanti, ingrasaminte si aluminiu, printre altele, la nivel mondial, cresterea economica a Romaniei nu a putut fi salvata nici macar de consum. Romania este in recesiune tehnica.

PIB-ul Ungariei a crescut in T1 cu 0,8% fata de trimestrul anterior si cu 1,7% fata de aceeasi perioada a anului trecut, potrivit datelor biroului central de statistica. Aceste lucruri se stiau, nu se stia insa cu precizie ce a determinat avansul. Cel mai recent raport statistic face lumina in aceasta privinta. In primul rand trebuie spus ca ritmul de crestere al Ungariei a uimit analistii prin forta. Cifrele lunare nu indicau semne de revenire. Avansul raportat la primul trimestru din 2025 este cel mai puternic din ultimii trei ani si jumatate.

Cele mai noi date statistice arata ca pe partea de productie industria a reusit sa urce cu 1,1%, ceea ce este important avand in vedere slabiciunea din aceasta ramura din intreaga Europa. Grupul de servicii numit activitati profesionale, stiintifice, tehnice si administrative a avansat si mai rapid, cu 1,9%. Portfolio.hu si alti analisti au tras concluzia ca, avand in vedere greutatea fiecarui sector in economie, aproape toata cresterea din primul trimestru s-a datorat serviciilor. Industria si constructiile au avut contributii minime. Cel putin nu au actionat ca frane.

Pe latura de consum, cheltuielile de consum ale gospodariilor au crescut cu 1,5% fata de trimestrul anterior, investitiile au stagnat, iar exporturile au avut o evolutie slaba. Ce-i nedumereste pe analisti este faptul ca desi activitatea din industrie pare ca isi revine, exporturile raman in urma. Explicatia ar fi ca productia se face pe stoc, nu se exporta.

In ritm anual, gospodariile au dictat o viteza de 5% si de aici se vede clar ca au fost principalul motor de crestere. Dar ce i-a incurajat pe oameni sa cheltuiasca? Probabil ca au fost traditionalele stimulente de dinainte de alegeri, pierdute de fostul premier Viktor Orban si de partidul sau.

Ce a adus nou actualul guvern este perspectiva recuperarii unor fonduri europene si ca Ungaria sa renunte la forint si sa adopte euro, sau cel putin sa incerce sa indeplineasca conditiile adoptarii. Rezultatul este aprecierea cu 10% a forintului fata de euro de la inceputul anului. Este o traiectorie cu care economia maghiara nu este obisnuita, forintul fiind predispus la depreciere. Moneda se dovedeste acum prea puternica pentru exportatori, erodand competitivitatea la pret a produselor pe pietele externe. Insa aceasta apreciere ar putea propulsa Ungaria in alte feluri sau, din contra, sa o traga si mai mult in jos.

Forintul puternic face ca valoarea PIB per capita explimata in euro, asa cum este folosita in comparatiile internationale, sa creasca. In functie de acest indicator, de 23.000 de euro in 2025, Ungaria se plasa in coada clasamentului european, avand in spate doar Romania si Bulgaria.

La cursul mediu din acest an, tara ar face un salt pana pe locul 22, inaintea Letoniei, Greciei si Croatiei. La cursul din prezent, Ungaria ar depasi si Slovacia si Polonia. Intarirea forintului aduce schimbari semnificative si pe frontul datoriei publice ca procent din PIB. Aceasta s-ar reduce, chiar semnificativ.

In ceea ce priveste Polonia, cresterea economica din T1 arata incetinire in ritm anual, de la 4,1% la 3,5%. Si consumul privat a incetinit, din cauza cresterilor salariale mai slabe. Investitiile au fost afectate de intreruperile din proiectele de constructii cauzate de vreme. Insa din perspectiva regionala, aceste evolutii pozitive pot sa para puternice. Cererea interna a urcat cu 3,7%, propulsata de consumul din gospodarii, care a avansat cu 3,3% (fata de 4,3% in trimestrul anterior). Oamenii s-ar putea sa fi fost incurajati sa cheltuiasca de domolirea inflatiei si de promisiunea unei scaderi de dobanzi, care pana la urma s-a si implinit. De pe aceste pozitii Polonia a intrat in criza provocata de razboiul din Iran. Analistii de la ING se asteapta ca intre timp sa se fi revigorat investitiile multumita fondurilor europene.

PIB-ul Cehiei a crescut cu 0,2% in ritm trimestrial si cu 2,2% in ritm anual. Referitor la dinamica trimestriala, principalii factori de sustinere au fost consumul gospodariilor, investitiile fixe si stocurile. Balanta comerciala externa si consumul public au avut contributii negative.

Ca un semnal de alarma, care priveste toata regiunea, consumul privat este sensibil la crize, mai ales cand acestea le erodeaza veniturile si ameninta locurile de munca.