Zf 24

Performantele companiilor de stat genereaza implicatii directe si de amploare asupra intregii economii, atat prin calitatea serviciilor furnizate, cat si prin disciplina financiara si modul de aplicare a principiilor de guvernanta corporativa. Gestionate deficitar, companiile de stat genereaza costuri sporite, ineficiente si vulnerabilitati care se propaga in restul economiei. Administrate profesionist si transparent, aceste companii pot sustine investitiile si dezvoltarea economica, in special in domenii cu caracter strategic.

Am analizat situatia companiilor de stat in volumul " Sustenabilitatea financiara - De la deficite la convergenta nominala ", publicat recent in cadrul proiectului Economic @BNR . Capitolul dedicat companiilor de stat evidentiaza un sector eterogen, caracterizat prin diferente substantiale de profitabilitate, solvabilitate si disciplina financiara.

Rolul sectorului companiilor de stat s-a injumatatit previzibil in ultimii 20 de ani, contributia acestuia la valoarea adaugata din economie fiind in reducere, de la 13% in 2004 la 6% in 2024. Analiza structurala contureaza un sector care functioneaza cu doua viteze.

De exemplu, primele 10 companii cu capital de stat activeaza preponderent in domeniul energiei si inregistreaza performante financiare net superioare mediei companiilor private, inclusiv ca urmare a unor pozitii de piata privilegiate, specifice companiilor nationale.

Insa, fata de acest grup restrans, restul companiilor de stat se confrunta cu dificultati financiare importante, care tind sa se accentueze vizibil in perioadele de declin economic. Aceasta categorie de companii indica probleme de gestiune, eficienta operationala si disciplina financiara. In plus, cheltuielile salariale au ajuns recent la valori de peste 50% din cifra de afaceri, ceea ce sugereaza inclusiv scheme supradimensionate de personal. De altfel, desi sectorul companiilor de stat din Romania inregistreaza, la nivel agregat, o utilizare relativ eficienta a activelor in comparatie cu situatia companiilor de stat din alte state europene, profitabilitatea per salariat inregistreaza totusi o pozitie modesta.

Indicatorul de sanatate financiara confirma aceasta evaluare: companiile de stat se situeaza in interiorul zonei de risc, fiind mai vulnerabile, din perspectiva solvabilitatii si a lichiditatii, decat firmele private. Diferentele sunt mult mai pronuntate in cazul companiilor cu profitabilitate redusa si s-au accentuat in ultimii 10 ani: gradul de indatorare s-a majorat cu circa 14 puncte procentuale, in timp ce indicatorul de lichiditate a coborat catre nivelul de 60%. Aceste evolutii contrasteaza puternic cu situatia sectorului privat, care consemneaza o reducere cu 9 puncte procentuale a gradului de indatorare si majorarea la peste 120% a indicatorului de lichiditate.

Dificultatile financiare ale companiilor de stat se reflecta si in comportamentul de plata. Aceste firme platesc cu intarziere facturile catre furnizori, durata platilor fiind de trei ori mai mare, in general, decat durata medie de plata din economie. Rata restantelor, desi s-a ameliorat semnificativ in ultimii 10 ani , ramane totusi considerabil mai ridicata, la un nivel de peste 20%, comparativ cu doar 9% in cazul firmelor din sectorul privat.

In plus, in relatia cu bugetul national, companiile de stat continua sa genereze un volum important de restante: peste 30% din restantele proprii si circa 40% din arieratele fata de bugetul de stat ale tuturor companiilor nefinanciare apartin sectorului companiilor de stat.

In aceste conditii, preocuparea pentru guvernanta corporativa a companiilor de stat este pe deplin intemeiata, iar alinierea la bunele practici in domeniu, cum sunt cele recomandate de OCDE, trebuie continuata in mod accelerat. Insa rezultatele vor depinde de consecventa, transparenta si rigoarea cu care sunt aplicate bunele practici de guvernanta corporatista.

Din anul 2022, odata cu inceperea parcursului de pregatire a aderarii la OCDE, Romania a realizat progrese importante in alinierea la standardele acestei organizatii. Evaluarile OCDE recunosc progresele din ultimii ani, dar semnaleaza inca anumite deficiente.

O masura de imbunatatire a cadrului de guvernanta corporativa a companiilor de stat, destinata totodata si indeplinirii unui jalon PNRR, a fost infiintarea Agentiei pentru Monitorizarea si Evaluarea Performantelor Intreprinderilor Publice (AMEPIP), al carei rol este unul definitoriu in cresterea calitatii managementului companiilor de stat.

Analiza conducerilor intreprinderilor publice indica necesitatea reducerii rapide a ponderii mandatelor provizorii in favoarea mandatelor permanente, obtinute pe calea procedurilor de selectie, bazate pe transparenta si pe criterii de competenta. Aceasta evolutie va conduce la imbunatatirea guvernantei corporative si a managementului la nivelul societatilor de stat.

Continuarea si accelerarea eforturilor de profesionalizare a conducerii companiilor, de transparenta si guvernanta corporativa, inclusiv din perspectiva implementarii reformelor asumate prin PNRR, la care se poate adauga listarea selectiva si strategica a unor pachete de actiuni ale companiilor de stat, sunt directii care pot sprijini atat consolidarea performantei financiare a sectorului, cat si dezvoltarea pietei de capital din Romania.

Radiografia companiilor de stat contureaza, asadar, un sector care functioneaza cu doua viteze: pe de o parte, exista un numar restrans de companii performante, care merita sa revendice pozitii competitive in plan regional si european. Pe de alta parte, exista o larga majoritate de societati care se confrunta cu vulnerabilitati financiare si structurale.

Prioritatea cheie trebuie sa fie imbunatatirea performantei firmelor din al doilea grup si reducerea decalajelor fata de sectorul privat. Se impun, deci, alte mijloace si mecanisme de management si monitorizare decat pana in prezent. Sunt esentiale intarirea disciplinei financiare, restructurarea activitatilor neviabile si orientarea Administrate pe principii de guvernanta, transparenta si responsabilitate, companiile de stat pot deveni un reper de stabilitate si rezilienta, in special in sectoare cu caracter strategic, care trebuie sa furnizeze, de exemplu, securitate energetica sau aparare nationala. Insa in absenta unor progrese consistente, calitatea de active strategice din sfera companiilor de stat se va deprecia si mai mult, cu pretul riscurilor economice si al contagiunii financiare.