Business international

Ieri noapte, ultimul reactor ramas in functiune de la centrala Paks a fost la cativa mm distanta de a fi inchis. Insa spre dimineata cotele apelor Dunarii s-au stabilizat si chiar au inceput, nesperat, sa creasca usor, aproape imperceptibil, milimetru cu milimetru, indepartand pentru moment Ungaria de o criza energetica care saptamana trecuta parea inevitabila.

Centrala nucleara cu cele patru reactoare nucleare ale sale este coloana vertebrala a sistemului energetic maghiar. Dimineata, Dunarea era cu 1,5 cm mai sus de cota critica si prognozele pe termen scurt erau usor optimiste. Fara reactoare functionale, Ungaria ar fi nevoita sa importe masiv energie, ceea ce ar avea efecte in profunzimea economiei.

Guvernul a anuntat deja masuri drastice de reducere a consumului de electricitate. Efortului i se alatura si marii consumatori industriali. Printre ei, uriasa uzina Audi de la Gyor. Care livreaza pentru export. O analiza a Index.hu a gasit ca o criza energetica datorata incetarii productiei de electricitate la Paks ar dezechilibra forintul, ar da impuls inflatiei si ar frana revenirea economica. In acest context, la care se adauga penurii de apa in unele judete, in presa maghiara se insista din nou pe necesitatea construirii de lacuri mari de acumulare.

Cu productia de electricitate a hidrocentralei de pe Dunare Portile de Fier 1 la cel mai scazut nivel de la darea in folosinta a instalatiilor, in Serbia guvernul lauda importanta reabilitarii hidrocentralei reversibile (cu acumulare prin pompaj) de la Bajina Basta, de pe raul Drina, proiect finalizat in primavara acestui an. Centrala permite ca apa sa fie pompata in lac cand preturile electricitatii sunt scazute, spre exemplu in orele insorite, si sa fie folosita la productia de energie prin cadere gravitationala cand consumul este la punctul de varf si preturile sunt ridicate, adica dimineata si seara. Hidrocentrala si lacul sau de acumulare au fost construite in 1966. Actuala structura fost pusa in functiune in 1982. Lucrarile de modernizare au costat 35 de milioane de euro. Capacitatea de productie de energie este de 614 MW. Guvernul descrie complexul hidroenergetic ca fiind "rezerva de aur" a tarii. Serbia, care nu are centrala nucleara si depinde de carbune pentru productia de electricitate, lucreaza la inca doua proiecte de hidrocentrale reversibile, Bistrica, de pe raul Uvac, de un miliard de euro, si Portile de Fier (Gerdap) 3.

In Bulgaria, pe care inchiderea unor reactoare de la Paks si Cernavoda au facut-o campioana est-europeana la exporturile de electricitate, centrala nucleara de la Kozlodui functioneaza normal. Guvernul asigura ca avand in vedere tendita cotelor apelor Dunarii, centrala va fi ferita de probleme cel putin trei saptamani de-acum incolo. Un expert, Ivan Hinovski, presedintele Consiliului de Administratie al Forumului Bulgar pentru Energie si Mine, este un pic mai pesimist si a explicat, la emisiunea radio "Hello, Bulgaria", de ce.

El apreciaza ca daca apele Dunarii continua sa scada in ritmul actual, rezerva de apa a centralei de la Kozlodui s-ar putea epuiza in aproximativ doua saptamani. "Avem in prezent (ieri - n.r.) o rezerva de aproximativ 20-30 de centimetri pana la nivelul critic. Daca declinul se accelereaza, aceasta perioada ar putea fi scurtata la o saptamana. Atunci va fi necesara mai intai inchiderea uneia dintre unitatile de productie, iar in absenta unei cantitati suficiente de apa - oprirea productiei pana cand nivelul Dunarii isi va reveni", a spus Hinovski.

Expertul a precizat ca problema nu este la canalele prin care este alimentata centrala, unde nivelul apei este mentinut constant, ci la priza de apa din Dunarea insasi. Daca statiile de pompare de pe tarm nu mai pot furniza cantitatile necesare de apa, functionarea centralei devine imposibila.

Potrivit acestuia, la proiectarea CNE Kozlodui au fost prevazute rezerve serioase pentru astfel de situatii. "La vremea respectiva, proiectul era extrem de conservator. Pe atunci, multi oameni se intrebau de ce au fost stabilite rezerve atat de mari, dar astazi este clar ca aceasta decizie a fost corecta", a subliniat Hinovski.

Sistemul de racire de la Kozlodui este construit conform unui design conservator cu ciclu deschis - apa este preluata din Dunare, utilizata pentru racirea aburului reactoarelor si apoi returnata in fluviu. "Riscul acestui sistem este ca, atunci cand nivelul fluviului scade prea mult, incep sa apara probleme. Spre deosebire de centralele din Cehia si Slovacia, care utilizeaza turnuri de racire si sisteme cu ciclu inchis, Kozlodui (dar si Paks si Cernavoda - n.r.) este in mare masura dependenta de nivelul raului", a explicat el.

Expertul in energie a avertizat ca o eventuala reducere a productiei la CNE Kozlodui ar veni intr-un moment in care intreaga regiune se confrunta cu penurie de energie electrica. "Exista o criza grava in Europa cu balanta electrica. Nu ne putem baza pe importuri. Prin urmare, trebuie sa fim pregatiti cu propriile noastre capacitati", a spus el.

Astfel, trebuie mobilizate centralele termice, deoarece ele sunt cele care pot garanta alimentarea cu energie daca seceta continua inca o luna sau doua, a subliniat presedintele Forumului Bulgar pentru Energie si Mine.