Opinii

Ministerul Finantelor a publicat executia bugetara la 10 luni, iar datele arata ceva mai bine decat in lunile anterioare, semn ca economia are o buna rezilienta la stresul indus de masurile fiscale din perioada recenta. Faptul ca deficitul bugetar de la inceputul anului este 5.7% din PIB, comparativ cu 6.2% in aceeasi perioada a anului trecut este meritul economiei. Mai bine zis, al acelei parti din economia noastra care isi plateste taxele.

Guvernul ar trebui in primul rand sa multumeasca cetatenilor si companiilor care au suportat TVA-ul majorat, accizele in crestere, eliminarea facilitatilor pe munca, CASS-uri aplicabile unei baze mai largi de contribuabili, plus o inflatie mai mare.

Faptul ca economia nu a intrat in recesiune, asa cum s-au grabit sa ne anunte unii sau altii, este meritul ei, al economiei.

Vestile bune pe primele 10 luni:

Veniturile totale la buget au urcat cu 12.3%, in timp ce cheltuielile au urcat cu doar 9.9%. Impozitul pe profit platit de companii de la inceputul anului este de 38.1 miliarde de lei (+15.8%). Impozitul pe salarii si pe venit este 48.6 miliarde de lei (+19.5%), in conditiile eliminarii exceptiilor din cele patru sectoare economice care beneficiau de reducerea taxarii pe munca TVA-ul net platit la buget a fost de 108.4 miliarde de lei (+9.2%), din care doar in octombrie s-au virat net 13.6 miliarde de lei, record lunar.

Odata cu cresterea cotelor de TVA, viramentele catre buget au urcat la 12 - 13 miliarde de lei lunar, comparativ cu valorile anterioare de 10 - 11 miliarde de lei lunar, ceea ce arata ca socul initial al majorarii cotelor a putut fi absorbit.

accizele platite de la inceputul anului sunt aproape 40 de miliarde de lei, in crestere cu 10%. pe partea de cheltuieli, observam costurile cu personalul bugetar care au acum un ritm lunar de 13.6 miliarde de lei, comparativ cu 14.2 miliarde de lei lunar in prima parte a acestui an. Totalul de la inceputul anului inca este peste anul anterior (+5%), insa tendinta de scadere a ritmului poate fi observata in datele lunare. Cheltuielile cu bunurile si serviciile: 79.7 miliarde de lei pe primele 10 luni (+5.5%), sub nivelul inflatiei.

Celelalte cheltuieli cu pensiile, asistenta sociala, dobanzile platite pentru datoria publica, subventiile au o rigiditate mai mare in buget, asadar plecam de la premisa ca vor ramane oarecum similare ca volum.

Vestile proaste sunt ca unele sectoare sau unele activitati vor avea probleme in perioada urmatoare. Aflam despre insolvente sau dificultati economice in acele zone care devenisera necompetitive.

De aceea, Guvernul, dupa ce felicita economia care isi realizeaza partea ei de contributie la buget, va trebui:

- sa vina cu rezultate dinspre economia care nu vireaza partea ei de contributie la buget. Rezultatele in lupta cu evaziunea sunt mai degraba timide, ar trebui sa le cautam cu lupa in niste date comparative. - sa ia din calea business-urilor acele obstacole care au fost puse fie acum 2 ani ( impozitul minim pe cifra de afaceri ), fie anul acesta ( taxa pe constructii speciale sau, cum i se mai spune, "taxa pe stalp")

- sa urgenteze decizii de restructurare a companiilor de stat si sa urgenteze solutii pentru mari jucatori privati din economie aflati in dificultate - a se vedea cazul Liberty Galati si nu numai.

- sa vina cu masurile de sprijin direct si indirect pentru companii. De exemplu, creditele pentru IMM-uri anuntate prin Banca de Investitii si Dezvoltare, in suma de 6 miliarde de lei pentru anul 2026, suna a fi insuficiente. Anteriorul program IMM Invest, unul dintre cele mai bune programe derulate pentru mediul de afaceri si oprit dupa 2024 fara nicio explicatie, oferea garantii pentru credite destinate IMM-urilor de peste 11 miliarde de lei anual. Temerea cum ca aceste credite vor deveni in final neperformante s-a dovedit nefondata: rata de neperformanta a creditelor IMM Invest este undeva in zona 1 - 2% anual, usor peste media creditelor bancare obisnuite.

- sa arate capacitatea de a reducere a cheltuielilor statului intr-o maniera pro-activa. Pana acum, ce vedem este doar o scadere naturala a cheltuielilor cu personalul bugetar, prin pensionari si plecari din sistem, un -4% fata de ritmul lunar anterior.

Doar in acest mod Guvernul va putea sustine ceea ce partea buna, partea sanatoasa a economiei noastre a aratat ca poate face in aceste conditii provocatoare.