Business international

Criza apei din bazinul Dunarii se adanceste pe zi ce trece. Ieri, Ungaria tragea cat putea de ultimul reactor ramas in functiune la centrala nucleara de la Paks, cu guvernul multumit ca acesta poate sa functioneze mai mult decat s-a anticipat. Budapesta si-a incetinit tramvaiele si metrourile pentru a economisi energie. 40 de fantani arteziene au fost oprite pentru a economisi apa. Instalatiile de lumini decorative au fost scoase din priza.

Trenurile de marfa nu mai circula in perioada de varf a consumului de electricitate. Hotelul celui mai bogat maghiar, un prieten bun cu fostul premier Viktor Orban, si-a inchis saunele pentru a se alatura efortului natiuni de a reduce consumul de electricitate si apa.

La nivel national, ieri peste 300 de companii anuntasera planuri de reducere temporara a consumului de curent electric. Noul premier Peter Magyar a avertizat ca urmeaza cinci zile crunte si ca cetateanul de rand va fi ultimul afectat de restrictii. Politicienii tarii se ataca in legatura cu excesele facute la un mare festival.

Si chiar si colegii lui Orban recunosc ca fostul guvern ar fi trebuit sa construiasca cateva lacuri de acumulare mari si n-a facut-o, ceea ce reprezinta un esec al politicilor privind infrastructura apei. Acum, in agricultura este dezastru. In unele regiuni solul nu mai are capacitatea de a sustine culturile deoarece exista deficit sever de umezeala pana la 50 de cm in adancime. Slovacia s-a oferit sa sara in ajutorul Ungariei cu exporturi de electricitate. Aceasta tara este campioana mondiala la productia de energie nucleara, dar ea isi alimenteaza centralele cu apa din mari lacuri de acumulare aflate pe rauri, nu din Dunare.

In Serbia, hidrocentrala Portile de Fier 1 mai poate produce electricitate doar la 20% din capacitate, cea mai redusa cota de cand instalatia a fost pusa in functiune, iar Portile de Fier 2 la 30%. In acelasi timp, activitatea la o termocentrala a fost limitata din cauza lipsei de apa. Presedintele Aleksandar Vucic a anuntat ca rafinaria de petrol de la Panciova ar putea fi inchisa temporar din cauza cotelor mici ale Dunarii. Dar lacurile de acumulare ale tarii sunt pline pana la niveluri acceptabile.

In Romania, autoritatile incearca sa tina in functiune singurul reactor ramas activ la Cernavoda blocand un brat al Dunarii pentru devierea apei catre centrala. De zeci de ani se stie ca acolo sunt probleme si ca daca acestea nu sunt rezolvate, este pusa in pericol productia de energie la Cernavoda. Semnale de alarma au fost trase inainte de pandemie. Cronica acestui dezastru anuntat a fost scrisa demult.

In mijlocul acestui haos, Bulgaria pare o insula de stabilitate. Si nu pentru ca stie sa se descurce mai bine in vremuri de criza, ci pentru ca si-a facut lectiile la timp. Ambele reactoare ale centralei nucleare de la Kozlodui sunt functionale, in pofida cotelor din ce in ce mai mici ale Dunarii si specialistii spun ca vor continua sa produca in urmatoarele saptamani. Kozlodui nu este mai bine adaptata schimbarilor climatice decat Cernavoda sau Paks.

Insa cand a fost proiectata si construita s-a avut in vedere o strategie excelenta pentru reducerea la minimum a riscurilor indiferent de costuri. De asemenea, lacurile de acumulare ale Bulgariei sunt pline, ceea ce inseamna maximizarea productiei de hidroenergie. Capacitatea instalata mare de fotovoltaice asigura surprus de electricitate in timpul zilei, iar investitiile record in capacitate de stocare a electricitatii in baterii dau acum roade, energia solara putand fi folosita, multumita lor, seara. Centrala Termoelectrica (TEC) Maritsa East 2, cea mai mare centrala pe carbune din Bulgaria si din intreaga Peninsula Balcanica, opereaza constant cu 5 din cele 8 unitati ale sale. In aceste conditii, nu trebuie sa mire ca in anumite perioade ale zilei Bulgaria este campion regional la exporturi de electricitate.

Departe de problemele de pe Dunare, Polonia se confrunta cu propria criza a apei. Polonia este una dintre tarile europene cu cea mai mare expunere la astfel de crize din cauza resurselor sarace de apa dulce. Acolo se pune problema unor "blackout" de apa, dupa modelul uriaselor pene de curent cu care s-au confruntat Spania si Portugalia la un moment dat, si se discuta despre cum ar putea Polonia retine mai multa apa. Prima idee logica sunt lacurile de acumulare.

Dar exista si alte solutii, mult mai naturale. Retentia apei devine o chestiune extrem de importanta daca este avut in vedere ca o industrie emergenta si esentiala pentru viitorul economic al oricarei tari est-europene, cea a centrelor de date, este mare consumatoare de energie si apa. Polonia are deja un Program de Preventie a Penuriei de Apa, care se va incheia in 2027. Scopul sau este de a creste radical retentia apei in toata tara. Sunt sanse ca acesta sa fie prelungit pana la finalul deceniului. Pe hartie, programul este impresionant. Presupune implementarea a peste 727 de investitii, din care 94 in rezervoare traditionare de retentie a apei si 633 de structuri de alt fel, cum ar fi indiguiri si regularizare acolo unde este cea mai mare nevoie. Intre timp, a crescut rapid capacitatea zonelor de retentie mici si locale. Dar este nevoie de mai mult de atat pentru ca apa devine o resursa strategica. Este necesara o revolutie a apei: este nevoie de refacerea rezervoarelor naturale, a luncilor aflate de-a lungul raurilor, a mlastinilor, ceea ce s-ar putea sa nu fie pe placul fermierilor, de instalatii de captare a apei in timpul inundatiilor si de construirea de rezervoare pentru retentia apei de ploaie in orase. In Romania, unele din zonele cu cel mai rapid ritm de desertificare sunt acolo unde au fost secate imensele lacuri aflate de-a lungul Dunarii, inclusiv in Oltenia si Baragan, pentru ca terenul sa fie exploatat agricol.