Business international

In destinatii populare ca Croatia, Spania si Grecia, dar tot mai mult si in orasele poloneze, viata de zi cu zi a oamenilor obisnuiti este data peste cap de turismul excesiv. Ar putea ajuta taxele turistice, restrictiile asupra inchirierilor pe termen scurt sau limitarea navelor de croaziera?

Turismul este un pilon al economiei croate, insa cresterea acestuia nu a venit fara costuri pentru cele mai populare destinatii: de la preturi ridicate la aglomeratie, poluare fonica, infrastructura supraincarcata si disparitia unui mod de viata sustinut de generatii intregi, scrie Balkan Insight.

Provocarile sunt in mare parte aceleasi pentru destinatiile turistice populare. Unele au incercat sa limiteze impactul prin masuri precum taxe turistice, limite pentru navele de croaziera si restrictii privind inchirierile pe termen scurt.

Insa Edvin Jurin, expert in marketing turistic, arata ca ceea ce trebuie sa se schimbe este mentalitatea oamenilor. Manos Venieris, in varsta de 37 de ani, locuieste in cartierul Koukaki din centrul Atenei si se plange ca turismul de masa perturba serios rutina zilnica a oamenilor. "Cladirea noastra s-a transformat practic intr-un hotel, 60-70% dintre apartamente functionand acum ca Airbnb-uri".

Jumatate din cele peste 180 de persoane din opt tari care au participat la un sondaj realizat de Balkan Insight cu privire la viata in orasele populare printre turisti au declarat ca se pot bucura de comorile culturale sau naturale din apropierea lor doar ocazional, cand sezonul turistic se termina.

Mai mult de jumatate din cei chestionati au declarat ca chiria pe care o platesc a crescut in ultimii cinci ani. "Daca proprietarul m-ar da afara acum, nu as mai putea ramane in acest cartier", afirma Paloma Lopez, functionara publica in Sevilla, sudul Spaniei. "Achizitia unei locuinte nu este o optiune".

Pentru 17% dintre respondenti, mersul la un restaurant din cartier doar o data pe luna este peste posibilitatile lor. Aproximativ o cincime au declarat ca se tund in alte zone ale orasului in care locuiesc. Lopez, din Sevilla, a spus ca nu mai merge la piata alimentara locala.

Dezbaterile despre turismul excesiv revin in forta si in orasele poloneze, iar Cracovia este unul dintre locurile in care presiunea din ce in ce mai mare a numarului de vizitatori devine din ce in ce mai evidenta, noteaza money.pl.

"Ne indreptam deja spre limita, sunt oameni in Cracovia gata sa mearga in piata cu pancarte pe care scrie "Turisti, plecati acasa", spune Maciej Fijak, activist in cadrul miscarii Acsiune de Salvare pentru Cracovia.

"Nu luptam impotriva turismului, luptam impotriva turistificarii, adica a turismului excesiv, necontrolat si haotic", subliniaza acesta.

Miscarea solicita introducerea unui numar de masuri pentru limitarea efectelor turismului excesiv. Una dintre cele mai importante propuneri vizeaza o taxa turistica. Potrivit lui Fijak, aceasta ar putea genera aproximativ 100 de milioane de zloti anual pentru oras si ar putea ajuta la acoperirea costurilor legate de intretinerea infrastructurii, curatenie si transport public.

A doua problema majora ramane piata inchirierilor pe termen scurt. Activistii vor un control mai mare asupra apartamentelor inchiriate turistilor si modificari ale planurilor locale care ar limita dezvoltarea ulterioara a hotelurilor si apartamentelor in centrul orasului.

Locuitorii din centrul Cracoviei se plang din ce in ce mai mult de zgomot, aglomeratie si cresterea preturilor locuintelor.

Organizatia Poloneza de Turism (POT) vorbeste de asemenea despre necesitatea reglementarii. Potrivit lui Jacek Janowski, reprezentant al acesteia, sunt necesare atat reglementari nationale privind inchirierile pe termen scurt, cat si solutii locale legate de managementul turismului. "Ar trebui pus un accent sporit pe calitatea, nu cantitatea turismului".

Si Sopot urmeaza o directie similara, dorind sa dezvolte un turism mai sustenabil si sa limiteze efectele negative ale inchirierilor pe termen scurt asupra locuitorilor.

In 2025, Romania a inregistrat aproximativ 2,5-2,6 milioane de turisti straini cazati in structurile de primire turistica. Desi numarul acestora a crescut cu circa 8,5% fata de anul anterior, ponderea lor a ramas minoritara in totalul pietei.