Companii

In 2022, Guvernul Romaniei a adoptat Ordonanta de Urgenta nr.46/ 2022 privind masurile de punere in aplicare a Regulamentului (UE) 2019/ 452 al Parlamentului European si al Consiliului de stabilire a unui cadru pentru examinarea investitiilor straine directe in Uniunea Europeana.

Astfel, din 2022 exista o procedura de screening a ISD-urilor, procedura europeana, dar adaptata la specificul local si la context.

Aceasta procedura avea drept scop initial verificarea companiilor si cetatenilor din afara Uniunii Europene care vor sa investeasca in tarile-membre, mai ales daca e vorba de investitii in infrastructura-cheie, care odata preluata poate fi folosita drept un instrument geopolitic. Totusi, in Romania se analizeaza toate investitiile, nu doar cele din afara UE. Ba chiar inclusiv cele realizate de companii autohtone.

Acest lucru e posibil pentru ca Ordonanta de urgenta nr. 46/ 2022 a fost modificata astfel incat sa fie incluse si investitiile realizate de investitori din UE, inclusiv cei romani.

"In Romania, in cazul acestei proceduri, s-a stabilit drept prag 2 mil. euro, asta inseamna ca orice investitie care trece de acest nivel este analizata. Desi exista o serie de domenii de securitate nationala carora trebuie sa le corespunda investitiile, acestea acopera practic orice activitate comerciala. Mai mult decat atat, procedura vizeaza toate companiile sau persoanele fizice care fac investitii, atat pe cele din UE, cat si pe cele romanesti. Din datele noastre insa, exista deschidere pentru a fi ridicat acest prag la 4 mil. euro, mai ales ca trebuie vizate investitiile de impact", explica Oana Bucsa, partner in cadrul casei de avocatura Peli Partners.

Institutia care analizeaza aceste investitii este CEISD - Comisia de Examinare a Investitiilor Straine Directe, organism infiintat in 2022 si subordonat Guvernului Romaniei.

ZF a trimit o solicitare catre CEISD pentru a afla de ce au fost incluse in procedura de screening toate investitiile, indiferent de nationalitatea investitorului. Una dintre intrebari se referea la posibilitatea ca o astfel de procedura greoaie sa descurajeze investitorii sa mai parieze pe Romania.

"Avand in vedere continutul cererii, in conformitate cu prevederile art. 24 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 544/2001 aprobate prin H.G. nr. 123/2002, cu modificarile si completarile ulterioare, SGG a inaintat cererea, spre solutionare, Consiliului Concurentei", a fost raspunsul primit pe 16 decembrie. ZF a trimit solicitarea si catre Consiliul Concurentei deoarece aceasta institutie se ocupa de secretariatul CEISD. Nu a primit raspuns.

Procedura de screening, din momentul notificarii investitiei pana primesti raspuns dureaza circa doua luni pentru investitorii din UE, trei luni pentru cei din afara Uniunii, iar in cazul in care cumparatorul provine dintr-o tara cu influente din zona rusa, chineza etc., atunci termenul poate ajunge si la sase luni sau chiar un an daca vorbim de investitii care vizeaza infrastructura-cheie, spune Oana Bucsa. "Un raport la nivelul UE arata ca 86% dintre cereri sunt aprobate fara probleme, 9% sunt aprobate conditionat, 1% sunt respinse, iar restul sunt fie dosare retrase, fie tranzactii care pot cadea din varii motive", adauga ea.

Avocatul mai precizeaza ca mai exista mecanisme similare si in tari precum Germania sau Franta, unde sunt analizate inclusiv investitiile venite de la companii din UE sau tranzactiile ce au la cumparare investitori UE.

Totusi, un antreprenor roman care a dezvoltat un business de peste 100 mil. euro spune, sub protectia anonimatului, ca Regulamentul 2019/ 452 al Parlamentului European si al Consiliului se refera exclusiv la examinarea ISD-urilor in Uniunea Europeana, investitii realizate de investitori straini (persoane fizice sau juridice dintr-o tara terta).

"Regulamentul permite, dar nu obliga statele membre sa adopte legislatii interne de stabilire a mecanismelor de examinare efectiva a investitiilor straine directe. Nu stiu de vreo alta tara europeana care sa examineze inclusiv investitiile realizate pe teritoriul propriu de catre

firmele si cetatenii proprii."

Antreprenorul adauga ca aceasta metoda poate descuraja investitiile.

Fiecare procedura presupune si o taxa de 10.000 de euro per notificare.

"Notificarile se aplica si in cazul extinderilor, nu doar al investitiilor noi, greenfield. Sunt analizate inclusiv finantarile care vizeaza proiecte unde un cumparator preia controlul intr-un business. Pe de alta parte, unele banci au inceput sa ceara clientilor sa aplice pentru aceasta procedura pentru a merge mai departe cu finantarile utilizate in scop de achizitii, extinderi sau dezvoltari", mai spune avocata Peli Partners.

Ea considera ca pentru investitiile repetitive - de tipul deschiderilor de magazine - ar trebui sa existe un model simplificat de tip fast screening. Astazi, ca retailer, trebuie sa notifici fiecare deschidere de magazin daca vorbim de investitii de peste 2 mil. euro.

Exista insa posibilitatea ca o companie sa depuna un plan de investitii detaliat pentru urmatorii 1-2 ani.