Banci si asigurari

￢ Alexandru Nazare, ministrul finantelor: "Important este sa pastram executia in profilul bugetar si pe traiectoria necesara pentru atingerea tintei de deficit pe intregul an" ￢ Cresterea veniturilor a fost sustinuta in special de incasarile fiscale si de fondurile europene ￢ Veniturile fiscale au crescut cu 15,4%, la 214,32 mld. lei, iar ponderea lor in PIB a urcat de la 9,69% la 10,42%.

Bugetul general consolidat a incheiat primele sapte luni din 2026 cu un deficit de 48,08 mld. lei, cu 28,36 mld. lei mai mic decat in perioada similara din 2025, cand deficitul ajunsese la 76,44 mld. lei. Ca pondere in PIB, deficitul a coborat de la 3,99% la 2,34%, in conditiile in care veniturile statului au crescut intr-un ritm de aproape patru ori mai rapid decat cheltuielile, arata datele publicate luni de Ministerul Finantelor.

In termeni nominali, deficitul bugetar s-a redus astfel cu 37% fata de primele sapte luni din 2025, iar ca pondere in PIB ajustarea a fost de 1,65 puncte procentuale.

"Datele la sapte luni arata ca mentinem consecvent trendul de reducere a deficitului bugetar si stabilizare a finantelor publice. Reducerea cu 1,65 puncte procentuale a deficitului este dovada unei gestiuni echilibrate, in care responsabilitatea fiscala se imbina cu sprijinul direct pentru economie", spune Alexandru Nazare (foto mdealion), ministrul Finantelor.

Veniturile bugetului general consolidat au ajuns la 412,31 mld. lei, in crestere cu 11,2% an/an, in timp ce cheltuielile au avansat cu numai 2,9%, pana la 460,39 mld. lei. Ca pondere in PIB, veniturile au castigat 0,71 puncte procentuale, in timp ce cheltuielile au coborat de la 23,3% la 22,4% din PIB.

Cresterea veniturilor a fost sustinuta in special de incasarile fiscale si de fondurile europene. Veniturile fiscale au crescut cu 15,4%, la 214,32 mld. lei, iar ponderea lor in PIB a urcat de la 9,69% la 10,42%.

Una dintre cele mai mari cresteri vine din TVA. Incasarile nete din TVA au ajuns la 88,55 mld. lei, cu 26,5% peste nivelul din perioada similara a anului trecut. Ministerul Finantelor explica evolutia prin cresterea cu 21,7% a incasarilor brute, pe fondul noilor cote introduse prin Legea 141/2025. In acelasi timp, restituirile de TVA catre companii au crescut cu 4,6%, la 20,48 mld. lei.

Fondurile rambursate de Uniunea Europeana in contul platilor efectuate si donatiile au insumat 37,28 mld. lei, in crestere cu 30,3%, in timp ce veniturile din accize au crescut cu 6,4%, la 28,37 mld. lei.

Incasarile din impozitul pe salarii si venit au fost de 38,34 mld. lei, cu 8,6% mai mari decat in primele sapte luni din 2025. In interiorul acestei categorii, incasarile din impozitul pe dividende au crescut cu 19,5%, iar cele din impozitul pe salarii cu 5,2%. Contributiile de asigurari au avansat cu 6,7%, la 129,14 mld. lei, iar impozitul pe profit a adus la buget 28,35 mld. lei, in crestere cu 8,3%.

Pe partea de cheltuieli, una dintre cele mai vizibile schimbari este reducerea facturii de personal. Cheltuielile de personal au fost de 95,67 mld. lei, cu 4,06 mld. lei, respectiv 4,1%, sub nivelul din perioada similara din 2025.

Ca pondere in PIB, acestea au coborat la 4,7%, cu 0,5 puncte procentuale mai putin decat anul trecut. Ministerul Finantelor pune reducerea pe seama diminuarii unor sporuri si a masurilor de temperare salariala. Ponderea cheltuielilor de personal in totalul cheltuielilor statului a coborat, la randul ei, de la 22,3% la 20,8%.

Cheltuielile cu bunurile si serviciile au avut insa o evolutie in sens opus, crescand cu 11,2%, la 59,6 mld. lei, in principal pe fondul platilor din sistemul de sanatate.

Presiunea importanta asupra bugetului ramane costul finantarii datoriei publice.

Cheltuielile cu dobanzile au crescut cu 26,5% fata de aceeasi perioada din 2025 si au ajuns la 40,12 mld. lei, echivalentul a circa 2% din PIB. Astfel, dupa numai sapte luni, statul a cheltuit cu dobanzile o suma echivalenta cu peste 40% din intreaga factura de personal din aceeasi perioada.

Cheltuielile cu asistenta sociala, cea mai mare categorie prezentata in executie, au ajuns la 146,59 mld. lei, in scadere cu 0,6% an/an. In aceasta suma sunt incluse si 149,54 mil. lei pentru compensarea facturilor la energie si gaze ale consumatorilor casnici.

In paralel cu reducerea deficitului, cheltuielile pentru investitii au continuat sa creasca si au ajuns la 76,51 mld. lei, cu 14,83 mld. lei peste nivelul din primele sapte luni din 2025, ceea ce inseamna un avans de circa 24%.

Detalii pe zfcorporate.ro

Peste 71% din volumul investitiilor a fost reprezentat de proiecte sustinute din fonduri europene si PNRR, atat granturi, cat si imprumuturi. Platile pe aceste componente au crescut cu 20,4 mld. lei, respectiv 60,08%, fata de aceeasi perioada din 2025.

In total, proiectele finantate din fonduri externe nerambursabile au atras cheltuieli de 45,88 mld. lei. Platile pentru proiectele finantate din fonduri externe nerambursabile au crescut cu 39,1%, iar cheltuielile aferente componentei nerambursabile a PNRR au fost de peste doua ori mai mari decat anul trecut.

Ministerul Finantelor subliniaza insa ca incepand cu executia din august comparatia anuala se va modifica, intrucat vor incepe sa intre in baza de comparatie efectele masurilor fiscale adoptate in iulie 2025. In consecinta, diferentele fata de executia de anul trecut se vor reduce.

"Important este sa pastram executia in profilul bugetar si pe traiectoria necesara pentru atingerea tintei de deficit pe intregul an. Urmatoarea etapa vizeaza consolidarea structurala si durabila a ajustarii fiscale", adauga Alexandru Nazare.