Banci si asigurari

￢ Rata anuala a inflatiei a crescut in iulie 2025 la 7,84%, de la 5,66% in iunie, iar in august a urcat la 9,85%, peste nivelul prognozat, in contextul expirarii schemei de plafonare a pretului la energia electrica si al majorarii din 1 august a cotelor de TVA si a accizelor conform pachetului de masuri fiscal-bugetare adoptat in iulie.

￢ La randul ei, rata anuala a inflatiei CORE2 ajustat si-a accelerat cresterea mai mult decat s-a anticipat, marindu-se in august la 7,9%, de la 5,7% in iunie.

￢ Evolutia reflecta transferarea intr-o foarte mare masura a majorarii cotelor de TVA asupra preturilor de consum, inclusiv pe fondul rezilientei cererii pe anumite segmente si al nivelului crescut al asteptarilor inflationiste pe termen scurt.

￢ Actualele evaluari releva perspectiva ajungerii inflatiei anuale pe un platou la finele T3/2025 si a descresterii foarte lente in T4/2025, pe fondul efectelor tranzitorii peste asteptari exercitate de expirarea la 1 iulie a schemei de plafonare a pretului la energia electrica si de majorarea incepand cu 1 august a cotelor de TVA si a accizelor.

￢ Implementarea pachetului de masuri fiscal-bugetare adoptat in iulie este insa de natura sa antreneze presiuni dezinflationiste tot mai intense din partea factorilor fundamentali pe orizontul mai indepartat de timp, indeosebi din partea cererii agregate, in principal prin corectia bugetara initiata astfel in 2025 si accentuata probabil in 2026, ce va conduce si la o ajustare consistenta a deficitului de cont curent.

￢ Cele mai recente date si analize indica o cvasistagnare a activitatii economice pe ansamblul S2/2025, asociata insa cu o crestere a dinamicii anuale a PIB in T3, in conditiile unor evolutii eterogene la nivelul componentelor cererii agregate si al sectoarelor majore.

￢ Dinamica anuala a creditului privat si-a prelungit descresterea in primele doua luni ale T3/ 2025, ajungand la 8% in august, de la 9,1% in iunie, in conditiile in care noile scaderi de ritm din acest interval de componenta in lei, cu precadere pe seama imprumuturilor corporate, au fost doar partial contrabalansate de accelerarea ascensiunii variatiei creditului in valuta.

￢ Incertitudini pentru inflatie raman totusi asociate masurilor ce vor fi probabil adoptate in perspectiva in scopul continuarii consolidarii bugetare in conformitate cu Planul bugetar-structural pe termen mediu convenit cu CE si cu procedura de deficit excesiv.

￢ Incertitudini si riscuri insemnate la adresa perspectivei activitatii economice, implicit a evolutiei pe termen mediu a inflatiei, continua sa provina din mediul extern, avand in vedere, pe de o parte, tensiunile comerciale globale, precum si razboiul din Ucraina si situatia din Orientul Mijlociu, iar pe de alta parte, planurile de crestere a cheltuielilor pentru investitii in aparare si infrastructura in statele UE.

￢ In aceasta conjunctura, absorbtia si utilizarea la maximum a fondurilor europene, in principal a celor aferente programului Next Generation EU, sunt esentiale pentru contrabalansarea partiala a efectelor contractioniste ale consolidarii bugetare si ale conflictelor geopolitice/comerciale, precum si pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranzitiei energetice.

￢ Relevante sunt, de asemenea, deciziile de politica monetara ale BCE si Fed, precum si atitudinea bancilor centrale din regiune.