Banci si asigurari

￢ Peste jumatate din soldul creditelor acordate firmelor este in valuta, adica peste 100 mld. lei echivalent. Iar din acestea doar o treime, in medie, este acoperita la riscul valutar, potrivit BNR. Creditele in valuta continua sa detina o pondere ridicata in portofoliul bancar din Romania, de 30%, fata de 20% in Cehia si doar 15% din total credite in Polonia. Iar mentinerea unei ponderi ridicate a finantarii in valuta poate amplifica vulnerabilitatile asociate riscului valutar, dupa cum atentioneaza BNR, in special in eventualitatea unor socuri adverse, care pot fi interne si/sau externe. Pentru perioada urmatoare, unii analisti anticipeaza ca exista riscul ca leul sa fie supus unor presiuni de devalorizare si avertizeaza ca probleme pot aparea in cazul unei deprecieri bruste a monedei nationale, cu un procent semnificativ, in timp ce daca devalorizarea va fi treptata, pe o perioada mai lunga, economia s-ar adapta, evitand o criza mai ampla. Probleme in Romania ar putea sa apara in principal pe segmentul corporate, unde peste jumatate din soldul creditelor acordate de banci companiilor, adica in jur de 100 mld. lei (20 mld. euro) sunt in valuta. Si, din aceste credite corporate in valuta, doar o treime, in medie, este acoperita la riscul valutar, dupa cum indica datele BNR, in timp ce doua treimi raman riscante. In cazul creditelor acordate populatiei, doar 7% mai sunt in valuta. Riscurile exista si nu trebuie ignorate, chiar daca expunerea creditarii pe valuta de acum este la jumatate din nivelul atins in 2008-2009, spune analistul economic Aurelian Dochia, amintind faptul ca atunci situatia era precara, ponderea creditelor in valuta urcand si la 60%. "Este bine sa nu uitam lectia crizei din 2009! Daca lucrurile se precipita din cauze interne sau externe, creditele in valuta pot contribui la declansarea unei spirale de consecinte negative care se extind de la nivelul firmelor la cel al sectorului bancar, al unor intregi sectoare economice, al finantelor publice si al economiei nationale in general", atentioneaza el. Un risc evitat pana acum, dar care planeaza in continuare deasupra Romaniei este legat si de deciziile agentiilor de rating, Valentin Tataru, economist-sef al ING Bank, spunand recent la ZF Live ca daca s-ar intampla sa scada ratingul de tara la "junk" e posibil sa apara o depreciere de trei pana la patru procente a cursului valutar, o depreciere pe care el o descrie drept inevitabila odata ce retrogradarea s-ar produce. "Continuarea riscurilor interne, inclusiv pe plan politic, la care se adauga potentialele socuri negative externe, ce pot veni din foarte multe surse, pot duce la cresterea cursului valutar care poate periclita rambursarea creditelor, si, in timp, implicit stabilitatea macroeconomica", spune si Laurian Lungu, analist economic. Daca ar creste cursul valutar, la un moment dat banca centrala ar trebui sa majoreze dobanda pentru ca riscul este pe inflatie importata. Si odata ce cresc si dobanzile la lei, pot aparea probleme si la rambursarea creditelor in lei avand in vedere si faptul ca economia este in recesiune si cresc disponibilizarile, insolventele, a adaugat el. Influentata si de dobanzile mai mici la valuta decat la lei, precum si de stabilitatea cursului valutar, creditarea in valuta pe palierul companiilor a prins din nou avant atat anul trecut, cat si in prima parte a acestui an, soldul depasind pragul de 100 mld. lei, echivalent, iar acest portofoliul de credite denominate in moneda straina necesita o monitorizare mai atenta comparativ cu cel in lei, avand in vedere expunerea la riscul valutar. "Creditarea in valuta continua sa detina o pondere ridicata in portofoliul bancar din Romania, situandu￢se printre cele mai ridicate din regiune in perioada recenta. Fenomenul este semnificativ mai pronuntat in cazul companiilor nefinanciare, unde creditele denominate in valuta reprezentau peste 50% din stocul total de credite in martie 2026, comparativ cu doar 7% in cazul populatiei. Mentinerea unei ponderi ridicate a finantarii in valuta poate amplifica vulnerabilitatile asociate riscului valutar, in special in eventualitatea unor socuri adverse. Relevante in evaluarea acestor riscuri sunt capacitatea companiilor de a absorbi astfel de socuri, precum si gradul de acoperire a expunerilor valutare prin activitatea desfasurata sau prin instrumente specifice de hedging", sustin specialistii de la banca centrala in Raportul asupra stabilitatii financiare.