|
Accesează contul My Orange
24.09.2026, 00:06 Sursa: zf.ro
Aplicatia Orange Sport este gratuita si poate fi descarcata din Google Play si App Store
Razboiul din Orientul Mijlociu, care priveaza lumea de o cincime din fluxurile de gaze naturale lichefiate (GNL), a impins puternic in sus preturile gazelor in Europa si Asia. O serie de proiecte noi ar urma sa inceapa sa produca in anii urmatori, insa viitorul acestei piete ramane incert, potrivit Les Echos.
Cu iarna apropiindu-se, rezervele de gaze ale UE se situeaza la un minim record, iar preturile energiei cresc puternic.
Dupa sase luni de conflict intre SUA si Iran, perspectiva unei redeschideri rapide a stramtorii Ormuz pare inca indepartata. Doar cateva petroliere incarcate cu aur negru ajung sa iasa din Golful Persic. Iar spre deosebire de petrol, pe care cateva tari ale regiunii il pot exporta prin conducte, "nu exista alternative la Ormuz pentru Qatar si Emiratele Arabe Unite" in ceea ce priveste gazele, reaminteste Anne-Sophie Corbeau, cercetatoare la Center for Energy Policy din cadrul Universitatii din Columbia.
"In cel mai bun caz, Emiratele pot construi o unitate de lichefiere in afara Golfului Persic, insa acest lucru ar fi putin complicat".
Insa Qatarul nu poate face acest lucru, indica Corbeau. "Imi pot imagina un gazoduct care sa traverseze Emiratele, dar acest lucru ar necesita construirea unor unitati de lichefiere in Oman. Un astfel de proiect ar fi foarte costisitor pentru Qatar".
Navigarea prin stramtoarea Ormuz nu este singura problema pentru Qatar. In martie, tara a fost vizata de un atac iranian care a avariat doua din instalatiile sale de lichefiere de ultima generatie situate in cadrul vastului complex Ras Laffan.
Cele doua unitati reprezinta 17% din capacitatea totala a tarii. QatarEnergy, compania de stat care detine aceste active, estimeaza ca reconstructia lor ar putea dura intre trei si cinci ani.
Deocamdata, QatarEnergy se concentreaza de fapt pe construirea de noi capacitati de productie si nu pe reconstructia celor avariate.
"Pentru Qatar si tarile din Golf, totul depinde de stramtoarea Ormuz", remarca Leslie Palti-Guzman, cercetatoare la Center for Strategic & International Studies din New York. "E ca o sabie a lui Damocles pentru ei. Cu cat conflictul dureaza mai mult, cu atat tarile importatoare cauta alternative pentru a-si diminua riscul".
Cel mai mare castigator este SUA. Tara reprezenta deja peste un sfert din exporturile de GNL la nivel mondial anul trecut. Aceasta pozitie dominanta ar urma sa se consolideze in anii urmatori. In perioada 2025-2029, tara intentioneaza sa adauge jumatate din noile capacitati mondiale de productie de GNL.
In afara continentului american, mai sunt proiecte ca Papua LNG si Mozambic LNG, gestionate de TotalEnergies.
Punerea in functiune a tuturor acestor instalatii ar trebui sa duca la scaderea preturilor. "Capacitatea de productie totala de GNL la nivel mondial se situa anul trecut la 431 milioane de tone pe an", explica Francois Michel, directorul GTT, o importanta companie franceza din sector. "Tinand cont de toate deciziile de investitii luate deja, aceasta ar urma sa creasca la 611 milioane de tone in 2030 si ar putea atinge 800 milioane de tone in perioada 2035-2040".
Astfel, in cativa ani, lumea s-ar putea regasi in aceeasi situatie ca in ianuarie, inainte de primele atacuri asupra Iranului. Oferta de GNL ar urma sa fie abundenta, iar anumite tari exportatoare ar putea avea chiar dificultati in a gasi clienti.
Acestea isi pun sperantele in Asia, insa tarile de acolo, marcate de experienta crizei, ar putea renunta la gaze.
Legal disclaimer:
Acesta este un articol informativ. Produsele descrise pot sa nu faca parte din oferta comerciala curenta Orange. Continutul acestui articol nu reprezinta pozitia Orange cu privire la produsul descris, ci a autorilor, conform sursei indicate.