Banci si asigurari

￢ Consolidarea sistemului bancar, adica reducerea numarului de banci printr-un proces de achizitie sau fuziune, continua sa se intample, chiar daca intr-un ritm mult mai redus decat ar trebui.

Pentru toata lumea, evolutia bancilor din Romania, cel putin a bancilor mari, care detin peste 80% din sistemul bancar romanesc, este un paradox: economia este in recesiune, fiscalitatea este in crestere, inflatia este in crestere, puterea de cumparare scade, consumul a scazut mult mai mult decat prognozele, companiile care sunt expuse direct catre consumatorul final au scaderi mai mari decat in criza anterioara de acum 15 ani, industria bate pasul pe loc, agricultura incepe sa marcheze insolvente destul de mari, constructiile si vanzarile rezidentiale scad, investitiile statului incep sa se reduca, dar, la polul opus, bancile continua sa aiba cea mai buna perioada: profitul creste, lichiditatea, solvabilitatea, rentabilitatea si capitalizarea se mentin la cote extrem de ridicate.

Pe fondul scaderii economice si al cresterii gradului de risc, creditarea companiilor a fost inlocuita cu creditarea statului prin toate formele: titluri de stat, imprumuturi catre administratiile publice, cofinantarea fondurilor europene. Daca la finalul lunii aprilie 2026, fata de aprilie 2025, soldul creditului neguvernamental avea o crestere de 10,7%, creditul neguvernamental, in lei si in valuta, catre companii si persoane fizice a scazut la 7,6%.

Pentru ca dobanzile in lei sunt mult mai mari decat cele in euro, companiile au luat mai multe imprumuturi in valuta, soldul creditelor in valuta inregistrand o crestere de 20,5%, aprilie 2026 - aprilie 2025, in timp ce creditul in lei acordat companiilor a scazut cu 4,5% in acelasi interval. In acest moment, creditul in valuta acordat firmelor este mai mare decat cel in lei, respectiv 133 de miliarde de lei, echivalent in valuta, fata de 115 miliarde de lei in lei.

De la criza anterioara, raportul dintre credite si depozite a scazut de la 130% la 67% in prezent, ceea ce arata ca economia Romaniei este subfinantata de catre banci.

Dar cat de bancabile sunt celelalte companii si proiecte de business care nu isi gasesc o finantare bancara?

Pe fondul scaderii economiei, inceputa nu acum, cand suntem deja in recesiune, ci din 2024, bancile au inceput sa ridice treptat gradul de risc aferent companiilor, asa ca sunt acum mult mai selective in creditare, dupa cum spune Horia Ciorcila, presedintele Bancii Transilvania, cea mai mare banca de pe piata.

Este adevarat ca, in continuare, actionarii, in special cei romani, nu isi capitalizeaza companiile, nu lasa profitul obtinut in companie sau macar o parte din el, ceea ce face companiile nebancabile atunci cand sunt analizati indicatorii financiari.

Si in continuare, din motive fiscale, actionarii prefera sa imprumute companiile pe care le detin decat sa le capitalizeze.

Cand economia scade, cand mai toate sectoarele economice sunt pe minus, nimeni nu mai vrea sa preia riscul, asa ca bancile cauta parteneri pentru preluarea riscului de creditare, cum ar fi BID - Banca de Investitii si Dezvoltare.

Cresterea inflatiei, cu mult peste asteptari si, mai ales, persistenta unei inflatii ridicate, reducerea semnificativa a cresterilor salariale, care are ca rezultat scaderea puterii de cumparare, incep sa se vada in economisirea bancara, depozitele persoanelor fizice inregistrand o scadere semnificativa a ritmului de crestere, de la doua cifre acum ceva timp la numai 4,7%, aprilie 2026 - aprilie 2025, pe componenta in lei.

In schimb, se inregistreaza o crestere de 13% an la an a soldului depozitelor in valuta ale populatiei.

Ca un remember, depozitele in lei ale celor care au avut mai multi bani, milioane, zeci de milioane, chiar sute de milioane de lei in depozitele bancilor din Romania si care au plecat de frica in afara sau in alta parte dupa primul tur al alegerilor prezidentiale din 2025, nu prea s-au mai intors in banci.

Cum sta sistemul bancar acum, la mijlocul anului 2026, cum arata stabilitatea financiara, cum se va desfasura in continuare procesul de consolidare, ce vor face bancile daca recesiunea se extinde, cum se va accelera procesul de digitalizare, cine vine din lateral cu aplicatii bancare care castiga teren, cum vor evolua creditarea si economisirea, cum vor evolua dobanzile la lei, cursul valutar leu-euro, dar nu numai, sunt subiecte de discutie la ZF Bankers Summit 2026 , marti-miercuri, 2-3 iunie.

Joi, pe 4 iunie, este ZF Asigurari Summit.

Profitul sistemului bancar se afla la cote maxime, in ciuda scaderii si recesiunii din economie, pentru ca portofoliul de credite este destul de curat, adica inca nu este afectat de problemele din economie, provizioanele facute de banci in timp sunt destul de ridicate si acopera orice fel de pierdere, expunerea la risc nu mai este atat de mare, creditele acordate persoanelor fizice, in zona imobiliara, sunt extrem de reziliente si rezistente, cu un nivel de plata extrem de ridicat, dobanzile mari in valoare nominala favorizeaza bancile, chiar daca marja este in scadere, iar expunerea bancilor pe titlurile de stat aduce dobanzi mari. Ca sa nu mai vorbim de faptul ca cheltuielile fixe incep sa se reduca odata cu reducerea numarului de sucursale si chiar a numarului de angajati.

Pe de alta parte, zona de private banking, acolo unde sumele minime de intrare pornesc de la 100.000 de euro, iar instrumentele de investitii sunt mult mai diversificate, inregistreaza o crestere semnificativa in ultimii ani, atat la zona de private banking din bancile locale, cat si din cele internationale.

Consolidarea sistemului bancar, adica reducerea numarului de banci printr-un proces de achizitie sau fuziune, continua sa se intample, chiar daca intr-un ritm mult mai redus decat ar trebui. Sunt mult prea multe banci mici si foarte mici pe piata bancara romaneasca, care nu au capital suficient, nu au depozite bancare suficiente pentru a avea o pondere mai importanta in sistem si in economie.

Costurile de reglementare, taxa bancara, costurile mari de functionare fac ca multe banci mici, din a doua parte a clasamentului bancar, care cuprinde in total 29 de banci, sa incerce sa gaseasca o solutie de iesire, dar cine sa le cumpere?

In prima parte a clasamentului, piata bancara a ultimilor ani a consemnat mai multe tranzactii: UniCredit a cumparat Alpha Bank, Intesa a cumparat First Bank, fondul de investitii american Advent a intrat la TBI Bank, intr-o tranzactie regionala, iar Raiffeisen este in plin proces de achizitie a Garanti Bank.

Daca primele doua locuri din sistem sunt ocupate de Banca Transilvania si BCR, pentru pozitia numarul 3 din piata se bat acum CEC Bank, UniCredit si Raiffeisen.

Ce vor face celelalte banci, BRD, ING, Exim Banca Romaneasca, Intesa, se va vedea.

Cum sta sistemul bancar acum, la mijlocul anului 2026, cum arata stabilitatea financiara, cum se va desfasura in continuare procesul de consolidare, ce vor face bancile daca recesiunea se extinde, cum se va accelera procesul de digitalizare, cine vine din lateral cu aplicatii bancare care castiga teren, cum vor evolua creditarea si economisirea, cum vor evolua dobanzile la lei, cursul valutar leu-euro, dar nu numai, sunt subiecte de discutie la ZF Bankers Summit 2026, marti - miercuri, 2 - 3 iunie. Joi, pe 4 iunie, este ZF Asigurari Summit.

Cum sta sistemul bancar acum, la mijlocul anului 2026, cum arata stabilitatea financiara, cum se va desfasura in continuare procesul de consolidare, ce vor face bancile daca recesiunea se extinde, cum se va accelera procesul de digitalizare, cine vine din lateral cu aplicatii bancare care castiga teren, cum vor evolua creditarea si economisirea, cum vor evolua dobanzile la lei, cursul valutar leu-euro, dar nu numai, sunt subiecte de discutie la ZF Bankers Summit 2026 , marti-miercuri, 2-3 iunie.

Joi, pe 4 iunie, este ZF Asigurari Summit.