Eveniment

￢ Deficitul bugetar de 1,75% din PIB inregistrat intre ianuarie - mai a evoluat, in iunie, la media lunara a primelor cinci luni, iar Finantele sunt asteptate sa anunte, spre sfarsitul lunii, un deficit cu putin peste 2% din PIB, la o tinta anuala de deficit de 6,2% din PIB ￢ Deficitul tinut in frau, in prima parte a anului, face posibila incadrarea in tinta anuala de deficit, ceea ce ajuta la mentinerea ratingului datoriei suverane pus, in aceste zile, in discutie din cauza crizei politice.

La cinci luni din an, deficitul bugetar a fost de 1,75% din PIB, cu 48% mai mic decat cel inregistrat in primele cinci luni din 2025 (3,39% din PIB), cu o medie lunara de 0,35% din PIB, tendinta mentinuta si in iunie. Daca, in primele cinci luni din 2025, deficitul a fost de 64,2 mld. lei, acesta s-a redus la 35,9 mld. lei, in primele cinci luni din 2026, in parte gratie majorarii veniturilor, in parte datorita reducerii cheltuielilor. Disciplina bugetara a fost mentinuta si in iunie, ceea ce face ca deficitul pe primul semestru sa fie putin peste 2% din PIB, un argument solid in fata agentiilor de evaluare financiara, argument ce cantareste mai mult in rapoartele de credit decat atarna criza de la nivel politic.

Media lunara a deficitului in primele cinci luni din 2026 a fost de 0,35% din PIB, fata de o medie de 0,67% din PIB in primele cinci luni din 2025 (0,63% din PIB la 12 luni din an). Majorarea deficitului in iunie cu media la cinci luni, duce deficitul la 2,1% din PIB, in primul semestru, dar datele vor fi anuntate dupa 25 iulie.

In primele cinci luni din 2025, veniturile au fost de 256 mld. lei iar cheltuielile de 320 mld. lei. In primele cinci luni din 2026 veniturile au fost de 279 mld. lei, iar cheltuielile de 315 mld. lei. Prin urmare, veniturile din primele cinci luni din 2026 au fost mai mari cu 23 mld. lei, an/an, iar cheltuielile mai mici cu cinci miliarde de lei - in total 28 mld. lei care au avut drept rezultat un deficit la jumatate.

Cresterea de venituri, sub inflatie

Daca privim veniturile nominale, trebuie sa remarcam ca, la cinci luni din 2026, acestea au crescut cu 9,2%, an/an (plus 13,6%, an/an, la cinci luni din 2025). Asta inseamna ca veniturile au crescut mai putin decat rata inflatia care, in mai, a fost de 11%. Prin urmare, veniturile reale au scazut cu 1,6%. Statul nu-si actualizeaza datoriile cu rata inflatiei, dar nu poate face abstractie de inflatie cand face achizitii. Partea buna este ca, la aceasta situatie, nu au contribuit veniturile fiscale (taxele si impozitele) care au crescut cu 15% (deci peste inflatie), ci veniturile nefiscale, unde scaderea a fost de 19% (4 mld. lei). Asta s-a intamplat pentru ca, in primele cinci luni din 2025, bugetul a incasat sume exceptionale din ajutoare de stat recuperate (1,6 mld. lei), ceea ce nu s-a mai intamplat in 2026. Apoi, dividendele incasate de la companiile de stat au fost mai mici la fel ca si nivelul redeventelor.

Ce rol joaca fondurile UE in piesa deficitului

Fondurile UE au contribuit si ele la reducerea deficitului, la cinci luni din 2026. In primul rand, pentru ca veniturile de la UE au fost de 24 mld. lei, fata de 22 mld. lei in primele cinci luni din 2025 si, in al doilea rand, pentru ca banii primiti de la UE prin componenta de imprumuturi a PNRR, au fost mai putini - 5,5 mld. lei in primele cinci luni din 2026, fata de 6,9 mld. lei in aceeasi perioada din 2025. Este important de retinut: banii de la UE, pe componenta PNRR (imprumuturi) se contabilizeaza la deficit. Avantajul aici este ca dobanda platita este mica (2%, fata de 6,8-7% cu cat de imprumuta Romania pe pietele externe). Acesta este motivul probabil (public o justificare clara nu a existat) pentru care PNRR a fost renegociat anul trecut, renuntandu-se la o mare parte din componanta de imprumuturi, iar concentrarea a fost pe sumele nerambursabile ale acestui program. Aceasta strategie de mutare a accentului de pe sumele imprumutate pe granturi a ajutat, partial, rezultatul din 2025 - un deficit de 7,65% din PIB, mult sub tinta asumata, initial, de 8,4% din PIB.

Ramanand la PNRR, trebuie spus ca Romania mai are de luat, intr-o luna si jumatate pana la finalul programului, 8,5 mld. euro. Acum, daca nu reuseste sa smulga acesti bani Uniunii, deficitul bugetar va fi afectat pentru ca banii au fost deja cuprinsi la venituri si nerelizarea veniturilor se va vedea in deficitul bugetar. Pentru ca cheltuielile sunt si asa foarte tensionate si este greu de crezut ca se pot realiza noi taieri de cheltuieli pentru incadrarea in tinta de deficit bugetar de 6,2% din PIB consemnata in legea bugetului si agreata de Comisia Europeana. Reprezentantii a doua agentii de evaluare financiara - Moody's si Fitch - sunt, in aceasta saptamana, la Bucuresti pentru incheierea rapoartelor lor de credit (Fitch publica raportul sau la 31 iulie iar Moody's la 2 septembrie).

Atata vreme cat, in ciuda unei situatii politice mai tulburi, deficitele sunt sub control - deficitele comercial si de cont curent sunt si ele intr-o usoara scadere - nu poate fi gasit un motiv serios pentru penalizarea Romaniei. In plus, agentiile de rating vor sa vada si proiectul de buget pentru 2027 pentru ca acolo va fi o lupta - deficitul va trebui sa coboare, de la 6,2% din PIB, in acest an, la 5,7% din PIB, potrivit Planului Fiscal Structural pe Termen Mediu, proiect al guvernului de reducere a deficitului, convenit cu Comisia Europeana. Or, in conditiile in care, de trei ani la rand, economia creste subunitar, cu plusuri nesemnificative pentru veniturile reale, orice reducere de deficit se arata a fi o problema mult mai mare decat o chestiune identica, dar tratata in vremuri de expansiune economica.