Business international

In Ungaria, inflatia a facut ceva neasteptat luna trecuta. A incetinit. Este ceva uimitor avand in vedere socul energetic provocat de razboiul din Iran si care a lovit intreaga Europa. O consecinta este ca banca centrala ungara are acum spatiu de manevra suficient pentru a reduce, dupa mult timp, dobanzile, impulsionand astfel relansarea economica. Multi analisti sunt convinsi ca la sedinta de politica monetara din iunie institutia va face exact acest lucru.

In 2023, cand Europa era maturata de un val de inflatie fara precedent cauzat de razboiul pornit de Rusia contra Ucrainei si de lipsa gazelor rusesti, Ungaria a inregistrat cea mai mare inflatie din UE, care la nivelul maxim a atins 25,7%. De atunci, economia maghiara a incetat sa se mai extinda. Banca centrala a incercat sa domoleasca scumpirile ducand dobanzile de politica monetara la cele mai ridicate cote din Uniune. In luna mai a anului curent, inflatia din Ungaria a incetinit la 1,8%. Dobanda de referinta a bancii centrale este de 6,25%.

In prezent, Romania are cea mai puternica inflatie din UE si cele mai mari dobanzi. Potrivit INS, rata anuala de inflatie a fost in aprilie de 10,7%. Rata dobanzii de politica monetara a BNR este in prezent de 6,50%. Economia romaneasca nu creste. In Ungaria, analistii se asteapta ca banca centrala sa taie dobanzile luna aceasta si sa duca referinta la 5,5% pana la sfarsitul anului. Dobanzile mici stimuleaza cresterea economica prin incurajarea cheltuielilor si consumului. Investitorii se uita la inflatie si la cresterea economica cand aleg o tara.

In zona euro, inflatia a accelerat la 3,2% in luna mai, nivel peste tinta Bancii Centrale Europene, de 2%. Cei mai multi analisti considerau ca fiind ceva sigur faptul ca banca centrala a zonei euro va majora dobanzile la sedinta de politica monetara de ieri pentru prima data dupa 2023. Ar fi crestere "de control", un semnal dat de institutie ca nu are mainile legate si poate actiona daca este nevoie. Insa BCE are o misiune mult mai grea decat bancile centrale din Europa de Est, ale statelor care nu fac parte din zona euro.

Ea trebuie sa urmareasca adesea raul cel mai mic si sa sacrifice bunastarea in unele tari pentru interesul general mai mare. Aceasta pentru ca economiile individuale sunt diferite. Se poate intampla ca unele sa creasca in timp ce altele scad sau sunt in recesiune. De asemenea, inflatia se comporta diferit.

Ieri, BCE a majorat dobada la depozitele in euro de la 2% la 2,25%, asa cum au anticipat analistii, in pofida avertismentelor ca un astfel de pas va afecta cresterea ecomomica a zonei euro. Ecomomia regiunii a scazut cu -0,2% in primul trimestru al acestui an, fata de trimestrul anterior. Insa contractia reflecta, printre altele, prabusirea cu -12% a economiei irlandeze, una atipica, umflata de manevrele financiare ale unor multinationale.

Dar cu exceptia Spaniei, niciuna din economiile mari nu sta bine la expansiune. Multi economisti considera ca majorarea dobanzii este o greseala deoarece un astfel de pas nu va stopa inflatia, impulsionata de turbulentele de pe pietele energiei si nu de cererea puternica din partea consumatorilor.

Mai grav, creditul se scumpeste cand gospodariile si firmele sunt deja impovarate cu facturile mai mari la energie. Pe de alta parte, BCE s-a inselat in trecut in privinta venirii si puterii crizelor si mersului economiei, crescand sau scazand dobanzile atunci cand nu trebuia. De aceea majorarea de ieri este considerata "de control". Jucatorii de pe piete anticipau ieri ca banca centrala a zonei euro va mai majora de doua ori dobanzile, ducand referinta la 2,75% pana la sfarsitul anului.

In Ungaria, la incetinirea inflatiei in luna mai au contribuit aprecierea forintului, reglementarea preturilor carburantilor si limitele impuse de guvern marjelor de profit pentru anumiti comercianti. Cresterea anuala a preturilor alimentelor a incetinit de la la 1,5% la 0,5%. Si inflatia de baza, de la calculul careia sunt excluse elemente volatile precum preturile energiei si alimentelor, s-a comportat mai bine decat s-a anticipat.

Pentru ca niciun analist nu a anticipat franarea inflatiei, toate prognozele economice privind Ungaria trebuie acum refacute. Marea intrebare este cu cat va diminua banca centrala maghiara dobanda de referinta luna aceasta, cu 25 sau cu 50 de puncte de baza? Insa nimeni nu pune la indoiala faptul ca inflatia va capata forte noi pana la sfarsitul anului.

In Polonia, campioana europeana la crestere economica, razboiul din Iran a impiedicat banca centrala sa scada dobanzile in ultimele sedinte. Referinta este la 3,75%. Oficialii institutiei spun ca dobanzile sunt la un nivel potrivit pentru conditiile date, iar actiunile lor sugereaza ca socurile provocate de razboiul din Iran nu sunt atat de puternice incat sa impuna majorarea lor.

In cele mai recente prognoze ale guvernului, inflatia va fi de 2,5% anul acesta si in 2027. In aprilie, indicatorul a fost de 3,2%, fata de 2,7% in martie. Datele preliminare plaseaza inflatia din mai la 3,1%, nivel mai bun decat anticipau multi analisti. Si in Polonia statul controleaza prin diferite mecanisme preturile energiei si carburantilor.