Banci si asigurari

￢ Lichiditatea interbancara ramane foarte buna, iar din ceea ce se observa, BNR nu are o politica monetara restrictiva ￢ Nivelurile dobanzilor si randamentele titlurilor de stat au reflectat mai degraba o lipsa de lichiditate decat o repozitionare a investitorilor. ￢ Cursul de schimb isi cauta un nou interval de stabilitate. ￢ Leul este cu circa 3% mai ieftin decat era acum cateva luni, deci investitorii isi asuma si riscul de curs atunci cand investesc.

Pietele financiare locale au intrat intr-o perioada de relativa stabilitate, dupa episoadele de volatilitate generate de incertitudinile politice din ultima perioada insa perspectivele pentru dobanzi si cursul de schimb raman strans legate de evolutia inflatiei, a deficitului fiscal si a contextului international. Bancherii si specialistii din pietele financiare prezenti la ZF Bankers Summit 2026 au transmis un mesaj comun ca nu exista premise pentru reducerea rapida a dobanzilor de politica monetara insa randamentele titlurilor de stat ar putea urma o tendinta de scadere daca inflatia va continua sa se tempereze si daca autoritatile vor reusi sa controleze dezechilibrele fiscale.

In acelasi timp, lichiditatea din sistemul bancar ramane ridicata, iar pietele functioneaza intr-un climat mult mai calm decat cel anticipat in perioadele de tensiune politica.

Investitorii straini continua sa urmareasca Romania, chiar daca apetitul lor este mai redus decat in anii precedenti, iar Ministerul Finantelor a reusit sa atraga finantare in conditii bune in ultimele luni. Potrivit participantilor la dezbatere, evolutiile recente ale dobanzilor si ale randamentelor au reflectat mai degraba ajustari temporare de lichiditate decat o schimbare fundamentala a perceptiei investitorilor asupra Romaniei.

"Cei care au ales sa economiseasca sau sa investeasca in titluri de stat au avut de castigat in ultimii 5-10 ani. Cu exceptia unui scenariu dificil de anticipat, nu vedem motive pentru iesirea din acest model care a functionat in ultimii ani. Investitorii sunt in continuare relativ in expectativa. Ministerul Finantelor a reusit sa se finanteze foarte bine in ultimele saptamani, iar pietele traverseaza o perioada de calm relativ. Vedem in continuare interes din partea investitorilor straini, nu la acelasi nivel ca inainte, dar el exista. A fost o perioada de circa doua saptamani de incertitudine dupa caderea guvernului si am vazut licitatii respinse de catre Ministerul Finantelor insa ulterior lucrurile au revenit la normal si observam fluxuri atat interne, cat si externe", a spus Ionut Lianu, CFA, ofiter sef management Active si pasive, CEC Bank.

Pe piata valutara, asteptarile sunt pentru un nou interval de echilibru al cursului de schimb, dupa deprecierea leului din ultimele luni. Specialistii considera ca moneda nationala isi cauta in prezent un nou nivel de stabilitate, in jurul pragului de 5,25 lei pentru un euro, fara a exista perspective pentru miscari bruste in absenta unor socuri majore. Totodata, companiile si investitorii par sa fi devenit mai disciplinati si mai atenti la gestionarea riscurilor, interesul pentru instrumentele de acoperire a riscului valutar si de dobanda crescand semnificativ in ultima perioada.

"Nu ma astept sa fie evolutii spectaculoase pe curs. Cursul de schimb isi cauta un nou interval de stabilitate. Cred ca pivotul o sa fie 5,25 lei/euro. Probabil ca in jurul acestui nivel se va stabili un nou interval de variatie, cel putin pentru perioada imediat urmatoare. Dobanzile pe termen scurt vor fi ancorate de dobanda de politica monetara a BNR, iar variatia in acest interval 5,50% - 7,50%, va fi dictata in principal de situatia lichiditatii din piata. Momentan, nu vad de ce s-ar schimba situatia de la exces spre deficit, in conditiile in care, in clipa de fata, pietele sunt calme si nu vedem tensiuni. Pe curs, cel mai mare impact il au miscarile pe contul de capital si, in speta, investitiile sau lichidarile de investitii care vin din zona titlurilor de stat. Acestea pot fi sume mari care se tranzactioneaza in piata, atat pe instrumentul titlurilor de stat, cat si prin conversiile din valuta in lei sau din lei in valuta, si pot antrena temporar variatii de curs, pentru ca acestea sunt fluxuri care se pot reloca rapid", a explicat Marius Stoica, director executiv Piete Financiare, BRD.

Desi economia traverseaza o etapa de crestere modesta, iar inflatia ramane peste nivelurile confortabile, fundamentele pietelor financiare locale sunt solide. In aceste conditii, scenariul dominant pentru urmatoarele trimestre este unul de stabilitate relativa, dobanzi mentinute la nivelurile actuale, un curs de schimb controlat si un interes inca prezent al investitorilor pentru activele romanesti.

Mihaela Lupu , CEO, UniCredit Bank Romania

￢ Prioritatile in zona bancara sunt zona de rezilienta si de stabilitate, capitalurile, lichiditatea si gestionarea riscurilor de toate naturile. Este o noua paradigma a partii de digitalizare si a asteptarilor clientilor. Si oamenii - si ma refer la competenta, la a atrage, la a mentine. Nu putem inlocui nimic cu AI-ul.

￢ Am inchis fuziunea cu Alpha Bank, suntem acum in perioada de consolidare, in sensul de valorizare a partii de productivitate. Ne propunem sa crestem peste piata. Am facut asta si anul trecut, in an de fuziune. Pariem pe accelerare, pentru ca avem si momentumul de dupa fuziune si avem muschii sa spun exersati si continuam sa facem ce am facut si pana acum.

￢ Vom continua sa investim pe zona de tehnologie si pe experienta clientilor, in special de retail. Aici este vorba de tehnologie intr-un mix diferit putin. Pe zona de corporate suntem puternici, suntem in toate aspectele, toate industriile si sustinem cu adevarat economia. Suntem suntem pe locul trei, indubitabil in ceea ce priveste creditarea.

￢ Vrem sa crestem sustenabil, iar in perioadele acestea pe care le traversam, cred ca este foarte important sa fim aproape de clienti. Asta nu inseamna neaparat sa spunem da la orice tip de finantare, pentru ca este responsabilitatea noastra de a ghida clientii si de a fi parteneri.

￢ Trebuie sa ne ducem tot la fundamente si mai ales, cu schimbarea generatiilor si a preferintelor generatiilor, atat consumatori, cat si ca angajati, cred ca este un punct esential pe care trebuie sa-l avem in vedere.

￢ Avem parteneriate cu bancile si cu toti jucatorii care ofera scheme de risk sharing si credem ca asta este viitorul pentru noi in 2026.

￢ Ne diversificam pentru ca incercam sa cream un ecosistem care sa inchida toate nevoile clientului.

Sergiu Manea , presedinte executiv, CEO, BCR

￢ E clar ca ne propunem sa crestem mai repede decat piata. E clar ca noi ne dorim sa crestem, e clar ca activele pe care le aducem, active digitale, plus cresterea competentei colegilor nostri tintesc de fapt o crestere universala. Modelul nostru de coverage sper sa ne duca in directia despre care de care am vorbit, respectiv sa crestem gradul de incredere a publicului si a clientilor nostri in modul in care intelegem sa facem banking.

￢ Nu poate exista prosperitate individuala fara sa existe prosperitate economica in sens larg, e foarte clar. Daca ne uitam putin in perspectiva, vedem ca din 2011-2012 incoace Romania a crescut pana in anul 2024. Intre 2012 si 2019 a crescut semnificativ peste potential. Potentialul economic atunci era de 3,5% si au fost cresteri de 7%, au fost cresteri de 4%, de 5% si asa mai departe. Am avut, laolalta cu intreaga lume, scadere in 2020, un fel de recovery 2021, 2022 si dupa aceea au fost economii mai bine adaptate in trecerea prin acel punct de inflexiune.

￢ Pentru ca trecem printr-o perioada confuza din punct de vedere economic si sunt foarte multe socuri, cred ca e foarte important sa demonstram ca suntem aproape de clienti si a fi aproape de client inseamna in primul rand sa incercam sa oferim claritate, sa incercam sa-i ajutam in primul rand prin a intelege stadiul prin care trece clientul respectiv si sa-l ajutam sa inteleaga care sunt lucrurile pe care le are de facut astfel incat sa poata sa navigheze aceste ape tulburi si, de ce nu, sa le navigheze cu succes, insemnand inclusiv cresterea bancabilitatii.

￢ Romania are nevoie de consolidare fiscala, aceasta perioada poate deveni si un punct de cotitura pentru economie, daca este folosita pentru a accelera investitiile, productivitatea si dezvoltarea sectoarelor strategice. Consolidarea fiscala, paradoxal, s-ar putea sa fie socul de care avem nevoie pentru a trece in noul model economic orientat spre viitor, spre cresterea semnificativa a productivitatii, a valorii pe care o producem, in acoperirea din productia interna a unor falii in ceea ce priveste produsele esentiale de care avem nevoie, indiferent ca vorbim despre produse energetice avansate, despre manufactura avansata, defence sau vorbim despre lantul de mancare.

￢ Intrebarea pe care trebuie sa ne-o punem cu totii realmente este cum ducem din nou potentialul de crestere in zona de 3% - 3,5%.

￢ Intrebarea este cum arata o economie relevanta intr-un context de T plus 5, T plus 10 ani. Astea sunt intrebarile pe care ni le punem.

￢ Interventia nu are neaparat nevoie de bani de la buget, cred ca avem instrumente si avem suficient de multe rezerve sa creditam. Cred ca ce este foarte important este sa ne dorim mai mult din punctul de vedere al fluiditatii cu care facem investitii in economie in aceste sectoare tinta. Cred ca e timpul sa ne uitam la cum facem lucrurile si, daca ne vom propune sa fim mult prea competitivi in modul cum facem lucrurile, cu certitudine vom avea crestere de potential.

￢ Eu am convingerea ca nevoile bancare sunt pe de o parte un subset al nevoilor vietii financiare ale unui individ sau ale unei companii. Candva, bancile erau singurele entitati care aveau grija de viata financiara a unui individ sau a unei companii. Acum bancile sunt doar o parte dintre cei care ofera acoperire a acestor nevoi.

￢ Orizontul de timp la care bancile se uita apropo de a avea relevanta de fapt pentru viata financiara a cuiva a crescut. Apoi, bancile europene vorbesc foarte mult despre investitii nu are nicio legatura cu dorinta lor de a copia daca vrei un asset manager american sau a copia o banca americana, ci are foarte multa legatura cu modul in care arata demografia pe termen mediu si lung in Europa si modul in care arata fondurile de pensii pe termen mediu si lung in Europa.

￢ In momentul in care vorbim de modul in care construim taxare si modul in care construim interactiunea cu statul roman, e foarte important ca acel cost administrativ de operare sa fie cat mai scazut.

￢ Trebuie sa cream organizatii care sunt capabile nu neaparat sa absoarba socul tehnologic, ci sa foloseasca tehnologia in scopul cresterii gradului de satisfactie a clientilor. Trebuie sa ne asiguram ca gradul de competenta al colegilor nostri creste si asta e o investitie foarte importanta pe care o facem.

￢ Ne uitam foarte, foarte mult la viitor si cred ca e foarte mult potential acolo. Daca ne uitam la indicele de disparitie al tinerilor din piata fortei de munca sau din scoala, vedem ca Romania conduce detasat la acel aspect, 20% din tineri dispar. Asa-numitul NEET index arata Romania pe primul loc, cu 20%, urmatoarea tara e Bulgaria, cu 15% si media europeana undeva la 11% si cred ca investitia asta in viitor, oricum am concep-o si oricum am manifesta-o, e una din preocuparile tuturor.

￢ Toate bancile fac educatie, toate bancile se adreseaza mediului scolar si mediului universitar cu diferite programe foarte atractive.

￢ Este o datorie si o responsabilitate a sistemului bancar, asa cum o vedem noi, in a educa si a pune langa educatie produse relevante, astfel incat generatii intregi sa-si poata trai varsta treia in demnitate. Ne uitam la produse de investitii, ne uitam si la finantarea investitiilor si facem asta cu prisosinta.

￢ Educatia financiara ne va duce pe un loc mai bun in Europa.

Raluca Nicolescu , CEO, Banca de Investitii si Dezvoltare

￢ BID este operationala de circa un an si are deja produse in piata pe care colegii din sectorul bancar le utilizeaza. Este vorba, in principal, de garantiile pentru creditele acordate IMM-urilor, in care ne punem cu totii speranta ca vor contribui la sustinerea procesului de capitalizare a economiei.

￢ Am semnat acorduri de garantii de portofoliu cu 12 institutii financiare care cumuleaza peste 95% din cota de piata, iar cred ca 6-7 dintre acestea au lansat deja produsele. Suntem inca la inceput, insa gradul de utilizare este in crestere.

￢ Pentru noi, cresterea ca institutie este definita diferit. Nu o masuram doar prin volumele finantate, ci prin extinderea ariei de interventie. Am inceput cu produse care se adreseaza in principal creditarii, insa transformarea economiei nu poate fi realizata doar prin credit. Este necesara integrarea intregului spectru al arhitecturii financiare, deoarece economia nu poate genera suficiente proiecte bancabile fara capital de risc.

￢ Nu trebuie sa ramanem limitati la acelasi univers de companii bancabile, care se situeaza de mult timp in jurul pragului de 90.000 de firme. Economia este inca relativ mica, iar bancile isi doresc sa creasca odata cu ea. Rolul nostru este sa contribuim la extinderea acestei baze si sa crestem numarul companiilor care pot accesa finantare si pot sustine dezvoltarea economica.

￢ Pe zona de creditare avem in pregatire si produse finantate din fonduri europene. Acestea nu sunt inca lansate, insa avem deja acorduri semnate cu trei Agentii pentru Dezvoltare Regionala (ADR), in special pentru proiecte finantate prin Fondul pentru Tranzitie Justa.

￢ Din perspectiva unei banci de dezvoltare, prioritatile noastre sunt sa construim relevanta structurala a institutiei. BID a fost creata pentru a corecta anumite esecuri de piata si pentru a reduce deficitul de finantare existent, contribuind astfel la transformarea economiei si la extinderea bazei de companii bancabile. Aceasta reprezinta una dintre prioritatile noastre majore. Un alt aspect esential il reprezinta resursa umana.

￢ Plafonul maxim pentru garantiile semnate este de 6 mld. lei pe parcursul a trei ani, ceea ce acopera trei ani din planul nostru de afaceri. In paralel, avem si garantii individuale, pentru care am semnat acorduri cu sase institutii ce detin impreuna o cota de piata de aproximativ 66%. In acest segment avem deja un pipeline de proiecte si consideram ca, impreuna, vom putea mobiliza mai mult capital privat.

￢ In aceasta etapa pregatim si am facut deja demersurile necesare pentru o noua majorare de capital.

￢ Urmatoarea noastra directie de interventie va fi dezvoltarea unor vehicule dedicate capitalului de risc. Potential exista, capital exista, lichiditate exista. Important este sa reusim sa identificam si sa sustinem acele idei care se pot transforma in afaceri bancabile.

￢ Crestem prin construirea acestei arhitecturi financiare. Este nevoie de implicarea mediului privat, de existenta unor institutii sau de completarea ecosistemului cu actori care in prezent nu sunt suficient de prezenti, precum fondurile de capital si business angels. Fondurile de capital contribuie la capitalizarea companiilor si asigura prima etapa de finantare acolo unde exista un grad ridicat de risc. Economia trebuie transformata structural pentru a sustine dezvoltarea acestor mecanisme. Sectorul IT are o contributie de aproximativ 8% la PIB.

Mihaela Bitu , CEO, ING Bank Romania

￢ Ne propunem sa continuam cresterea, investind tot mai mult in experiente digitale simple si intuitive pentru clienti, fara sa pierdem insa componenta umana, care ramane esentiala in relatia cu banca.

￢ Credem in continuare in modelul "phygital", ce combina interactiunea digitala cu cea fizica, iar investitiile noastre merg in ambele directii. Clientii isi doresc solutii rapide si digitale, dar in acelasi timp apreciaza in continuare componenta umana si consilierea personalizata.

￢ Investim constant in rezilienta, cyber security si administrarea riscurilor, insa contextul actual - economic, geopolitic si tehnologic - aduce provocari noi si obliga bancile sa fie mult mai agile si mai prudente.

￢ Ne propunem anul acesta sa extindem in continuare gama de produse, in special in zona de investitii, astfel incat sa aducem mai multa valoare clientilor nostri si, in acelasi timp, sa continuam sa atragem noi clienti.

￢ Ne apropiem de pragul de 2 milioane de clienti activi, ceea ce pentru noi reprezinta un moment foarte important si relevant.

￢ Am inceput bine anul si din perspectiva creditarii. Am inchis cateva tranzactii importante, care ne-au adus deja o crestere de aproximativ 5% fata de finalul anului trecut, ceea ce este un semnal foarte bun.

￢ Romanii trebuie sa isi schimbe treptat comportamentul financiar si sa treaca de la modelul traditional bazat aproape exclusiv pe economisire in depozite catre investitii si diversificarea surselor de venit.

￢ Prosperitatea familiilor in anii care urmeaza, cand generatia cea mai numeroasa se apropie de pensie, depinde si de capacitatea oamenilor de a-si diversifica sursele de venit si de a incepe sa investeasca cat mai devreme. Investitiile sunt necesare pentru prosperitatea si sanatateafinanciara a romanilor pe termen lung.