Banci si asigurari

PROIECTELE DE FINANTARE CORPORATE

Bogdan Cernescu , director executiv, corporate, BCR

￢ Incercam sa fim acolo unde economia pulseaza: constructii, infrastructura, energie, infrastructura medicala. Suntem implicati la nivelul marilor jucatori din piata si continuam sa ne uitam cu atentie la agribusiness.

￢ Romania beneficiaza de un nivel ridicat al formarii brute de capital fix in ultimii trei ani. Daca aceasta tendinta va continua, va exista nevoie de finantare suplimentara.

￢ Exista in mod clar loc pentru finantarea de tip senior debt. Capitalul de lucru este pus in principal la dispozitie de banci. Potential exista, insa ramane de vazut daca dinamica creditarii corporate private va depasi sau nu ritmul de crestere al economiei in ansamblu.

￢ Cand te uiti la zona large corporate, acolo exista planificare multianuala, strategii si procese de implementare bine definite. Lucrurile nu se opresc decat daca apare ceva cu adevarat grav. Proiectele avanseaza cu o viteza mai mare sau mai mica, insa planurile multianuale sunt puse in practica.

￢ Daca cobori in zona mid-corporate si IMM, modul in care este absorbita volatilitatea este diferit. Acolo vedem o anumita inertie.

￢ Principalul motor de crestere este reprezentat de investitiile din zona large corporate si, partial, din segmentul mid-corporate. De regula, acesti jucatori au invatat cum sa atraga fonduri europene. Exista un efect de tractiune la nivelul economiei, insa acesta este unul lent.

￢ Vestea buna vine din alta parte: modul in care clientii corporate se finanteaza in Romania devine din ce in ce mai sofisticat. Acum zece ani nu vedeam astfel de miscari. In ultimii cinci ani am observat o crestere a gradului de complexitate si vedem modalitati foarte inteligente prin care companiile isi asigura necesarul de finantare, fie ca vorbim despre capital de lucru sau despre investitii.

￢ Dintr-odata, nu mai este atat de complicat pentru un jucator local sa atraga 10 mil. euro sau chiar 500 mil. euro. Pe de o parte, acest lucru arata apetitul bancilor, iar pe de alta parte reflecta dorinta companiilor de a intelege si de a construi parteneriate care sa le asigure stabilitatea finantarii pe termen mediu. Vedem in continuare un apetit pentru listari in Romania.

￢ Noi nu gandim in termeni de "large ticket deals", ci in termeni de expunere locala pe care ne-o putem asuma. Limita noastra de piata este de circa 330 mil. euro expunere pe un singur client. Avem contrapartide pentru care am atins deja aceasta limita locala si, daca este nevoie, impartim expunerea cu grupul de la Viena.

￢ In cazul unei sindicalizari, ciclul de productie incepe astazi si, poate, peste sase luni reusesti sa atragi finantarea. Pentru o listare este bine sa incepi sa te gandesti cu trei ani inainte. Interes exista, fie ca vorbim despre energie, aparare sau comertul de mari dimensiuni.

Raluca Tintoiu , head of wholesale banking & deputy, CEO ING

￢ In continuare o zona foarte dinamica este cea legata de energie, de toate tipurile de energie, si ne uitam si la aparare. E o zona noua pentru ING si inca un proces de invatare. Dar si zona de constructii, infrastructura, zona de real estate. Avem cateva tranzactii de dimensiuni mari.

￢ In afara de asta, sigur ca e o perioada de volatilitate, in care poate vedem mai putine proiecte din zona de businessuri pro-ciclice, dar vedem in continuare apetit semnificativ in zona legata de constructii de infrastructura, de proiecte de dimensiuni mari, care sunt in continuare in derulare.

￢ As spune ca o alta zona interesanta care se muleaza bine pe acest specific de finantare pentru proiecte de dimensiuni mari sunt proiectele cu acoperire ECA, agentii de garantare a exporturilor. Vedem destul de multa dinamica si in aceasta zona, tocmai pentru ca vorbim de proiecte de de dimensiuni consistente.

￢ In ceea ce privelste zona de private credit, ea se simte la nivel european, in zona economiilor dezvoltate din Europa de Vest.

￢ Lucram cu toate industriile si cu clientii care se incadreaza in criteriile ING-ului.

￢ Temele mari se refera la acest subiect mare de securitate de care discutam din ce in ce mai mai apasat in ultima vreme, in primul rand securitatea energetica. Este o tema foarte relevanta si pentru noi. Cel putin la ING este o zona foarte, foarte activa, fie ca vorbim de energia traditionala, fie ca vorbim de energia regenerabila, fie ca vorbim de noile surse de energie.

￢ Pe real estate suntem atenti la contractele de inchiriere, suntem atenti la locatii, ne uitam la fiecare activ cu multa atentie.

￢ As spune ca pentru Romania un 100 mil. euro probabil ca e o suma minima pentru un credit sindicalizat. Cred ca exista si sindicalizari mai mici, dar cel putin in zona in care actionam noi, cam in momentul de fata probabil ca 100 mil. euro e o suma decenta

Alexandra Manciulea, partner si coordonator departament Banking&Finance, Filip & Company

￢ Ce am vazut in piata este foarte multa rezilienta. Finantarile nu au franat absolut deloc, in ciuda contextului volatil despre care discutam, in ciuda inflatiei foarte mari si a contextului global. Practic, am avut un 2025 extrem de puternic, cu foarte multe finantari care s-a revarsat in 2026 si continua pe acelasi trend de proiecte care necesita executie rapida, sume semnificative si, practic, trendul acesta este de accelerare, niciun caz franare.

￢ Bancile au o lista de sectoare pentru care nu neaparat aveau un apetit de finantare, dar vedem ca lista aceasta se modifica pe masura ce nevoile evolueaza.

￢ Sectorul de aparare este cel mai bun exemplu. Nu exista neaparat impedimente legislative directe, cat mai degraba zone considerate poate mai riscante sau mai putin atractive pentru finantatorii bancari, dar nu neaparat din considerente legislative.

￢ Sunt mai multe proiecte in zona de peste 100 mil. euro care vor aparea progresiv in presa pe masura ce se finalizeaza.

￢ Din punct de vedere juridic, un element de noutate este o dezvoltare in zona de private credit. Avem o directiva noua privind private credit, fondurile alternative de investitii. Directiva a fost implementata in Romania in aprilie si vedem un interes in zona acestor tipuri de fonduri de acordare de finantare directa catre Romania.

￢ Interesul a inceput inainte sa fie implementata efectiv aceasta directiva, acum acesta creste. Nu ne asteptam sa vizeze neaparat zona de largi corporate, cat zona de IMM-uri, mai degraba si zona de underbanked sector, companii care nu sunt inca bancabile, care sunt in proces de de crestere si inca n-au ajuns la stadiul la care sa poata beneficia de credibilitatea si de cifrele cerute de o finantare bancara. Asta ar fi strict pe zona de legislatie.

￢ Legat de anul trecut, si noi am avut foarte multa activitate in zona de real estate, au fost foarte multe tranzactii, in zona de rezidential, in zona de constructii, in zona de shopping centers, au fost foarte multe tranzactii in zona aceasta.

￢ De asemenea, am vazut si am avut multa activitate in zona de leasing operational, chiar am avut finantari, au fost doua finantari interesante anul trecut.

￢ Si in zona de telecomunicatii continua finantarile si si ne asteptam anul acesta sa vedem si finantari in zona de tehnologie, in zona de energy sa continue finantarile, au existat si ele vor continua. Intr-adevar, discutia ramane in zona de regenerabile si in zona de capacitati de stocare, dar se duce si in zona de securitate energetica, independenta energetica, in zona de infrastructura energetica, discutiile au migrat de la tranzitia la energia verde catre zona de securitate si independenta energetica.

PIATA DE PRIVATE BANKING DIN ROMANIA

Anca Craciun , director coordonator private, Premium & Produse Retail, Banca Transilvania

￢ Piata de private banking din Romania este in crestere si este o crestere accelerata. Noi avem peste 6.000 de clienti, peste 4 mld. euro active in administrare si tichetul este de 200.000 euro pentru private banking. Acesti bani vin din cresterea averilor private.

￢ Nu putem sa spunem exact o cifra exacta a potentialului din Romania, dar daca ne gandim un pic la cifrele vehiculate pana acum, eu cred ca putem vorbi de 50.000 de clienti potentiali in Romania.

￢ Ne aflam in cea mai frumoasa faza de dezvoltare a pietei de private banking din Romania, si anume predarea stafetei catre noua generatie, predarea mostenirii.

￢ Eu cred ca banii sunt facuti sa circule si banii care se afla in conturile de private banking produc la randul lor alti bani.

￢ Increderea este una dintre valorile fundamentale pe care ne bazam in relatia cu un client din segmentul private banking. Dupa aceea este evident o diversificare, in primul rand o intelegere a nevoilor sale, o diversificare a produselor, un randament. Si aici vorbim nu neaparat de randament al unui produs anume, ci vorbim de un o paleta intreaga de produse.

￢ Relatia cu un client o privim pe termen lung, pe o perioada mai lunga, depinde foarte mult de structura portofoliului. De exemplu, in cazul BT, mai mult de 60% din clientii private banking au portofoliul pe produse de investitii, ceea ce inseamna foarte mult. Inseamna ca educatia financiara a crescut foarte mult in ultimul timp, dar nu putem vorbi de un randament exact. Depinde foarte mult de portofoliul construit.

Ava Beznoska , head of Erste Private Banking Romania, BCR

￢ Piata de private banking a ajuns deja la maturitate si dispune de foarte multe oferte, de la simple la complexe.

￢ Vedem in ultimii 5 ani o crestere a detinerilor noastre de aproape 130%. Avem acum undeva peste 3,4 mld. euro pentru clienti pur private banking. Tichetul de intrare este 200.000 euro.

￢ Am ajuns la o medie in zona de portofoliu de 850.000 euro. Portofoliul de clienti a crescut in ultimii 5 ani cu peste 50%.

￢ Avem clienti care sunt axati pe zona de solutii pe un termen scurt, in functie de etapa lor din viata. Dar avem totodata si clienti care construiesc pentru generatiile urmatoare.

￢ Avem discutii cu familii in care discutam cel putin cu doua sau chiar a 3-a generatie de clienti si construim impreuna cu ei solutii.

￢ Pot sa fie averi din zona clientilor care pur si simplu au acumulat si au investit, clienti care provin dintr-o zona de exituri, clienti care provin din zona de piete imobiliare. Tipologia clientului as gandi-o in doua directii: acei clienti care au inceput deja sa fie sofisticati in zona investitiilor si sa stie ce doresc si ce asteptari au si acei clienti care sunt la inceput, mai mult axati pe zona de lifestyle si care doresc sa se educe investitional si financiar alaturi de colegii mei si de echipa private banking.

￢ In business avem colegi care vin cu background din retail, din trezorerie, din corporate, din asset management.

￢ In afara de zona de investitii, clientul roman a inceput sa fie dornic sa acceseze variante care sunt aduse la dispozitie prin intermediul cardurilor premium black pe care le are la dispozitie. Cauta solutii de vacante sofisticate, cauta intalniri si am reusit sa cream o comunitate a clientilor in care ne intalnim si discutam de la tematici de investitii cu invitati cu speaker de renume, zona de lifestyle, zona de evenimente de teatru, de sport, sanatate, zona culturala. Si aceasta comunitate devine si mai interesanta prin faptul ca in vremuri care cateodata pot parea nesigure, clientii incep sa gaseasca un pilon de siguranta si sa discute intre ei si apreciaza foarte mult acest lucru.

Monica Ionescu , executive director, UBS Switzerland AG

￢ Ne uitam la clienti cu active de minimum 5 mil. euro, insa mai important decat dimensiunea portofoliului este profilul investitorului.

￢ Vorbim despre oameni care au deja nevoia de diversificare si de a-si plasa o parte din active si intr-o alta jurisdictie.

￢ Obiectivul nostru principal este administrarea riscului, dar intr-un mod care sa permita si generarea de performanta.

￢ In ultimii 15 ani am vazut o schimbare clara in structura averilor: business-urile noi, in special cele din tehnologie si servicii, au ajuns sa aiba o pondere tot mai mare in portofoliile clientilor romani.

￢ Din Romania, clientii provin din zona antreprenoriala, fara legaturi cu politica sau cu zona de stat. Portofoliul este foarte diversificat, de la tehnologie si servicii pana la industrii traditionale sau real estate.

￢ In ultimii 15 ani am vazut insa o schimbare clara in structura averilor: business-urile noi, in special cele din tehnologie si servicii, au ajuns sa aiba o pondere tot mai mare in portofoliile clientilor romani.

￢ Lucram cu un concept pe care il numim 3L - Liquidity, Longevity si Legacy - prin care discutam cu fiecare client, si de multe ori cu intreaga familie, despre rolul pe care il are averea pe termen lung.

￢ Clientii ultra-high-net-worth din Romania isi schimba treptat modul in care isi administreaza averile, focusul mutandu-se de la simpla conservare a capitalului catre protectia impotriva inflatiei, diversificare internationala si transferul eficient al averii catre urmatoarea generatie.