Opinii

Nu ma pricep la blanuri, dar ma inteleg bine cu asistentul AI. El stie ca de obicei caut produse fabricate in Romania, ca o alternativa la cele importate. Ati vazut ca acum si Premierul Luca Niculescu vorbeste despre patriotism economic, inca nu este clar ce inseamna asta, dar nu poate fi nimic rau.

Si pentru ca tot veni vorba saptamana trecuta despre sectorul industrial al fabricatiei de blanuri l-am intrebat pe asistentul AI cine mai fabrica blanuri in tara. La un prompt in care ceream 10 producatori romani de blanuri naturale, ca o alternativa la cei din Istanbul, l-am prins ca nu mi-a dat ce trebuie si i-am cerut sa verifice inca o data.

A verificat, nu au iesit 10 producatori romani de blanuri, au iesit vreo 4 - nici macar blanuri nu mai fabricam in Romania.

Cu toate astea, intuind ce vreau, asistentul AI m-a intrebat daca nu mai bine vreau sa-mi scrie o lista cu 10 producatori verificati care cos cojoace traditionale de oaie. Blanuri naturale romanesti a cojoace traditionale de oaie. Ce tare! Lista este mai jos, nu am verificat punct cu punct de data asta, insa pare autentica.

Daca cei 10 mesteri populari din lista de mai jos vor fi bombardati iarna asta cu comenzi inseamna ca am invatat o lectie. Si iata, pentru pretentiosi, sunt cojoace care costa pana si 1.000 de Euro. Plus ca banii vor ramane in Romania, pastram traditiile pentru viitor, se vor crea joburi noi, se vor plati taxe, impozite si contributii pentru scoli, strazi, spitale, seniori. Poate creste un pic economia daca, iarna asta, cumparati un cojoc din lana de oaie, blana naturala romaneasca, fabricat intr-un atelier din Romania

1. Casa Cojocarului Dumitru Sofonea - Dragus, Brasov, Tara Fagarasului

Nascut in 1935, a 3-a generatie, declarat de UNESCO "Tezaur Uman Viu" in 2012. Atelierul e azi muzeu viu unde lucreaza cu fiul si sotia. Un cojoc autentic dureaza 3 luni, e cusut 100% manual cu motive specifice satului Dragus: rosu, roz, albastru, verde, mov, burgund, negru. Foloseste piele de oaie Turcana, argasita cu coaja de stejar. Pret: 2500-4000 lei.

2. Ioan Pascu - Breaza, Mures

Unul din doar 2 cojocari ramasi in judet. A invatat de la tata si bunic, meserie de 80 ani in familie. Sotia lui, Florica, face broderia cu pomul vietii si coarnele berbecului. Face cojoace lungi pentru femei si scurte pentru barbati, dar si veste preotesti. Livreaza in toata tara, are clienti si la Politie pentru geci de iarna.

3. Vintila Partenie - Slatina Timis, Caras-Severin

Singurul cojocar ramas pe Valea Timisului, zona istorica cu centre la Lugoj, Caransebes, Armenis, Teregova, Domasnea. Face cojoace mari tip "bunda" si cojoace scurte. Foloseste clasificarea veche: piei de miel nou-nascut pentru gulere, piei de noaten pana in 30 kg pentru cojoace lungi, piei de oaie cu lana lunga tunsa toamna pentru ciobani.

4. Csaszar Gabor - Sfantu Gheorghe, Str. Ciucului 33, Covasna

A 3-a generatie, atelier in spate cu firma in 3 limbi (maghiara, romana, germana). Bunicul lui a fost mentorul blanarilor din Secuime: Fodor Bela, Bodosi Lajos, Kontes Ferenc. Scoala profesionala la Iasi, examen dat la fratii Szilagyi ca sa nu fie favoritism. Face orice: de la piele de sarpe la blana de leu si zebra, dar azi mai mult cojoace, caciuli, veste, manusi si huse auto din blana.

5. Levitchi Petru - Milisauti, Bucovina

Singurul din Bucovina care inca are tabacarie completa. Procesul: 50 piei tinute 24h in bazine cu apa, apoi curatate, bagate in acid sulfuric si crom, vopsite. Specificul local: foloseste blana de dihor de Pojorata pentru margine si guler. Cojoacele de Vicovu de Jos au modelul "floarea satului" pe spate.

6. Constantin Juravle - Straja, Suceava, nascut 1949

Ultimul cojocar din Straja. In 2011 a dus cojocul romanesc la Paris, pe podium la Ambasada Frantei, in colectia "Prejudice" a lui Philippe Guilet - 10 piese. Lucreaza doar cu piele de oaie din Bucovina, fara masina. Modelul din Straja e recunoscut dupa trandafirul rosu mare pe spate.

7. Gheorghita Gheorghe Viorel - Vicovu de Jos, Suceava

46 ani, continua afacerea tatalui si bunicului. Moto: "Nici un cusut la masina, tot manual". Face din miel, astrahan si oaie adulta. Fiecare sat are floarea lui: la Vicovu e floarea de colt, la Vama e paunul. Are si atelier turistic.

8. Atelierul Dolhestii Mici, Suceava

Familie care tine deschis un atelier-muzeu. Face cojoace, pieptare, cojocele pentru copii si opinci. Lucreaza cu lana de Tigaie si Turcana. Toamna taie oaia, primavara coase.

9. Armenis si Slatina Timis, Caras-Severin

Doua comune unde mestesugul e declarat "in pericol de disparitie". Mai sunt 2-3 batrani care fac cojoace lungi pentru ciobani, netabacite chimic, doar cu sare si fum de lemn de fag. Rezista 20 ani.

10. Sapanta si Valea Marei, Maramures

Aici cojocaritul e legat de portul de sarbatoare cu guba alba cu mite lungi. In Nomenclatorul meseriilor din 2020, cusutul pieptului cojocului de pe Valea Marei cu motivul "paunii" e trecut ca mestesug practicat doar de femei, in rural, pe cale de disparitie.