Business international

Costurile la care se imprumuta pe termen lung cele mai mari economii ale lumii cresc de cateva luni. In cazul celor mai multe dintre ele, acestea au atins niveluri record. Este o furtuna globala pe piata datoriilor suverane, iar cauzele sunt multiple. Implicatiile sunt vaste. Un efect ar fi scumpirea creditului pentru oricine, de la omul de rand la companii si guverne. Mai ales pentru guvernele care s-au indatorat masiv in ultimii ani. Un altul este pericolul ca pe pietele de capital cresterile cotatiile actiunilor sa incetineasca. Riscul major ar fi fisurarea bulei actiunilor AI.

Ieri, yieldurile obligatiunilor japoneze cu scadenta la zece ani, referinta pentru costurile la care se imprumuta un stat, au atins cota de 3% pentru prima data dupa 1996. Pe pietele altor natiuni puternice cu datorii mari s-au inregistrat alte recorduri. Yieldurile obligatiunilor cu scadenta la 30 de ani ale Marii Britanii sunt la cel mai ridicat nivel din 1998. Pentru Germania, indicatorul este mai sus ca niciodata in ultimii 15 de ani. Franta nu este nici ea departe. Titlurile de Trezorerie pe zece ani ale SUA au urcat aproape de 4,8%, cota nemaiatinsa din ianuarie 2025.

Chiar daca la cea mai mare economie a lumii saltul nu este asa spectaculos, persistenta yieldurilor mari este ingrijoratoare avand in vedere datoria tarii: a trecut recent de 40.000 de miliarde de dolari. Cheltuielile statului cu dobanzile sunt, in schimb, la un nivel record, echivalent cu 18,5% din veniturile guvernamentale federale, potrivit unor estimari.

Un indicator al Bloomberg care urmareste datoria guvernamentala in Grupul celor Sapte (G7, sapte economii majore industrializate) este mai sus ca niciodata dupa septembrie 2000.

Obligatiunile statelor bogate, cum sunt cele din G7, sunt considerate cele mai sigure astfel de active deoarece probabilitatea ca aceste guverne sa-si plateasca datoriile este foarte mare, dupa cum scrie The Wall Street Journal. De aceea, ce se intampla acum pe piata datoriilor este urmarit cu mare atentie de analisti si investitori. Unii isi pun intrebarea daca nu cumva guvernele au emis mai multa datorie decat pot asimila pietele financiare.

Una din cauzele, sau mai degraba acceleratorul, acestor valuri de vanzari masive de obligatiuni este cresterea cotatiilor petrolului in contextul razboiului dintre SUA si Iran pe care se pare ca Washingtonul nu poate sa-l stapaneasca. Cand preturile energiei urca, ducand la scumpiri generalizate in economie, investitorii in obligatiuni cer yielduri mai mari pentru a compensa pentru inflatia ridicata.

In actuala repriza de sell-off, statele puternic indatorate, inclusiv SUA, au fost lovite cel mai dur. Acest lucru reflecta ingrijorarile investitorilor ca s-ar putea produce o spirala a datoriei, in care yieldurile mai ridicate majoreaza costurile refinantarii datoriilor deja existente, producand nevoia de si mai multa datorie. Apoi, valurile obligatiuni emise de companiile de tehnologie din SUA pentru finantarea boomului inteligentei artificiale imping si ele in sus yieldurile erodand cererea pentru datorie guvernamentala.

De asemenea, bancile centrale trec la o abordare mai agresiva in combaterea inflatiei, pe masura ce razboiul din Orientul Mijlociu se prelungeste, iar preturile la energie au reinceput sa creasca. In Europa, guvernatorul bancii centrale a Irlandei, Gabriel Makhlouf, care este si membru in consiliul de politica monetara al BCE, a avertizat ca banca centrala a zonei euro trebuie sa fie pregatita sa continue cu majorarea dobanzilor, poate chiar in urmatoarea sedinta. In acelasi timp, preturile gazelor naturale de pe pietele europene au atins maximul ultimilor trei ani.

In SUA, discursul de saptamana trecuta al presedintelui Rezervei Federale, Kevin Warsh, a oferit investitorilor cele mai recente dovezi ca sefii bancilor centrale nu cred ca lupta impotriva inflatiei s-a incheiat. Investitorii au pariat ca Fed va majora ratele dobanzilor in aceasta luna - si ca i se vor alatura alte cateva banci centrale. Pietele prevad cresteri de dobanzi in urmatoarele saptamani de la BCE, Banca Japoniei si bancile centrale din Australia si Noua Zeelanda. Dar pietele obligatiunilor nu asteapta ca bancile centrale sa actioneze.

"Situatia din Orientul Mijlociu ramane nerezolvata, iar preturile petrolului cresc din nou, ceea ce inseamna ca exista riscul ca inflatia sa continue sa depaseasca obiectivele bancilor centrale", a spus Christopher Iggo, strateg la BNP Paribas Asset Management. "Drept urmare, bancile centrale ar putea fi nevoite sa majoreze ratele dobanzilor." In zona euro, inflatia a accelerat la 3,3% in august, mult peste tinta BCE.

S-ar putea spune ca scumpirea generalizata a datoriei, prin cresterea yieldurilor, va atrage atentia politicienilor care conduc lumea. Sell-off-ul ar fi putut fi un subiect de discutie la summitul din aceasta saptamana al sefilor finantelor din G-20 de la Blue Ridge Mountains, a remarcat WSJ. Insa acolo discutiile au avut mai mult aspectul de certuri legate de comert si insulte publice. Guvernantii par sa aiba alte probleme. Guvernul minoritar al Frantei este in situatia de a putea doar cu mare dificultate sa obtina aprobarea bugetului tarii. In Japonia, prim-ministrul isi foloseste majoritatea masiva pentru a cheltui mai mult, nu mai putin. In Marea Britanie, guvernele se schimba intr-un ritm alarmant. In Germania, extrema dreapta creeaza partidelor traditionale cele mai mare probleme de dupa ultimul razboi mondial.

Scott Bessent, secretarul Trezoreriei SUA, a cautat sa minimalizeze cresterea yieldurilor obligatiunilor americane, spunand ca "eu nu cred ca suntem in vreo situatie dificila." Alte tari au avut cresteri mai mari ale costurilor de finantare, a explicat el.

Unii analisti incearca sa vada imaginea de ansamblu. Ben Kizemchuk, manager de portofoliu la Wellington-Altus Private Wealth, crede ca randamentele japoneze se aliniaza mai bine cu cele din SUA si Europa. "Este mai degraba ca o reevaluare globala a datoriei suverane", a spus el. "Pietele incep sa isi stabileasca preturile intr-o lume in care economiile converg."