Eveniment

Cele mai mari economii ale lumii trebuie sa ia masuri "urgente" pentru a-si consolida finantele publice, a avertizat Fondul Monetar International (FMI), care a publicat noi prognoze potrivit carora deficitele bugetare ale acestora se indreapta spre cele mai ridicate niveluri de la criza provocata de pandemia de Covid-19, scrie Financial Times.

In raportul sau World Economic Outlook , publicat marti, FMI estimeaza ca deficitul bugetar al economiilor avansate va ajunge anul acesta la 5,2% din PIB, cel mai ridicat nivel din 2021, cand economia mondiala era afectata de restrictiile impuse in timpul pandemiei.

Deficitele bugetare ale Chinei si Statelor Unite vor atinge sau chiar depasi 8% din PIB in 2026, potrivit estimarilor FMI, care utilizeaza o definitie mai larga a imprumuturilor guvernamentale decat unele dintre indicatorii fiscali nationali.

Noile prognoze indica o deteriorare a perspectivelor fata de raportul publicat de FMI in aprilie si vin dupa luni de turbulente pe pietele globale ale datoriilor suverane. Randamentele obligatiunilor au crescut, pe fondul ingrijorarilor investitorilor privind acumularea datoriilor publice, inflatia si finantarea agresiva a investitiilor in inteligenta artificiala.

"Economia globala a demonstrat rezilienta, dar aceasta capacitate de a rezista socurilor se apropie de limitele sale", a declarat Silvana Tenreyro, economistul-sef al FMI, in cadrul unei conferinte de presa.

Raportul arata ca, desi economia mondiala a reusit sa faca fata socului petrolier, inclusiv datorita boomului investitiilor alimentate de inteligenta artificiala, riscurile asociate datoriilor suverane sunt in crestere. Datoria publica globala se indreapta spre 100% din PIB pana la sfarsitul acestui deceniu.

"Este urgenta o reorientare a atentiei catre refacerea spatiului fiscal, avand in vedere nivelurile ridicate ale datoriei, costurile mai mari de finantare, presiunile tot mai numeroase asupra bugetelor publice si incertitudinea accentuata", a transmis FMI.

Costurile de finantare ale guvernelor au urcat la cele mai ridicate niveluri din ultimele decenii, dupa ce preturile mari ale energiei si ritmul cresterii economice au determinat bancile centrale sa renunte la planurile de reducere a dobanzilor. Bancile centrale din Statele Unite, zona euro si Japonia se numara printre institutiile care au majorat dobanzile in acest an.

"In conditiile in care costurile imprumuturilor guvernamentale pe termen lung cresc in marile economii avansate, nivelurile ridicate ale datoriei publice si necesitatile mari de refinantare fac statele tot mai vulnerabile la schimbarile bruste ale conditiilor financiare", avertizeaza FMI.

Valul de vanzari de pe pietele obligatiunilor s-a accentuat in septembrie, sporind presiunea asupra bugetelor guvernamentale prin majorarea cheltuielilor cu dobanzile.

In Statele Unite, deficitul bugetar al administratiei publice generale este pe cale sa ajunga la 8,5% din PIB in acest an, potrivit prognozei FMI, fata de 7,1% in 2025 si 5,8% inainte de izbucnirea pandemiei.

Indicatorul utilizat de FMI, care include imprumuturile administratiilor statale si locale din SUA, pe langa cheltuielile guvernului federal, este semnificativ mai ridicat decat alte estimari.

Congressional Budget Office (CBO), institutia independenta a Congresului american responsabila de analiza bugetara, estima in februarie ca deficitul federal va ajunge la 5,8% din PIB in acest an. In schimb, Committee for a Responsible Federal Budget, un think-tank specializat in politici fiscale, prognoza un deficit de 6,2% din PIB.

FMI avertizeaza si asupra riscului ca presiunile fiscale sa afecteze independenta politicii monetare.

Pe masura ce costurile bugetare cresc, iar presiunile electorale se intensifica in numeroase tari, "bancile centrale s-ar putea confrunta cu noi solicitari de a acomoda niveluri mai ridicate ale imprumuturilor publice sau de a tolera o inflatie peste tintele stabilite", a transmis institutia.

In pofida acestor riscuri, cresterea economica globala ar urma sa ramana relativ rezilienta in acest an.

FMI si-a revizuit usor in crestere prognoza privind avansul economiei mondiale, cu 0,1 puncte procentuale, la 3,1% pentru 2026. Pentru 2027, institutia estimeaza o accelerare a cresterii economice globale la 3,4%.