Companii

Fondul Monetar International a revizuit in scadere prognoza de crestere economica a ROmaniei in 2025, la 1%, de la 1,6% in estimarile anterioare, si la 1,4% pentru 2026, apreciind ca accelerarea investitiilor finantate prin programul Next Generation EU va compensa partial temperarea consumului privat cauzata de inflatie si de efectele consolidarii fiscale.

"Guvernul a introdus un amplu pachet de reforme fiscale pentru perioada 2025-2026, care include majorari ale cotelor standard si reduse de TVA, precum si continuarea inghetarii salariilor din sectorul public si a pensiilor in 2026. Se asteapta ca inflatia totala sa ramana ridicata in urmatoarele 12 luni, inainte de a reintra in intervalul de toleranta al BNR pana la sfarsitul anului 2026", se arata in comunicatul emis de Fond in urma vizitei in Romania.

Seful misiunii Fondului Monetar International (FMI) pentru Romania, Joong Shik Kang, s-a aflat zilele acestea intr-o vizita in tara noastra.

FMI considera ca economia va creste treptat in contextul consolidarii fiscale, esentiala pentru a opri cresterea deficitelor gemene. Inflatia va ramane temporar ridicata, inainte de a reintra in intervalul de toleranta al BNR pana la sfarsitul anului 2026:

Politica fiscala: Pachetul recent de reforme pentru perioada 2025-2026, care include si reforme fiscale, este binevenit si reprezinta un pas important inainte. Implementarea completa a acestuia si masuri suplimentare de ajustare incepand cu 2027, pentru a reduce deficitul fiscal sub 3% din PIB, sunt esentiale pentru restabilirea sustenabilitatii fiscale si macroeconomice.

Politica monetara: Abordarea prudenta a BNR ramane adecvata, iar reducerile ratei dobanzii ar trebui reluate doar dupa ce inflatia va intra pe o tendinta ferm descendenta. O flexibilitate mai mare a cursului de schimb pe termen mediu ar consolida rezilienta la socuri.

Politici structurale: Avansarea reformelor structurale, inclusiv cresterea eficientei statului, este cruciala pentru valorificarea completa a fondurilor europene si sustinerea cresterii economice in contextul ajustarii fiscale necesare.

FMI atrage atentia ca retrogradarea ratingului de credit suveran ramane un risc, intrucat persista ingrijorarile legate de implementarea planificatei consolidari fiscale pentru 2025-2026 si de sustenabilitatea pe termen mediu a finantelor publice, avand in vedere deficitul fiscal inca ridicat.

In plus, o crestere economica mai lenta in randul principalilor parteneri comerciali - posibil combinata cu bariere comerciale mai mari, incertitudine si intensificarea conflictelor regionale - ar putea afecta negativ comertul si fluxurile de investitii straine directe.

Pe de alta parte, o implementare ferma a ajustarii fiscale si a proiectelor de investitii finantate din fonduri europene ar putea intari increderea investitorilor si reduce primele de risc mai rapid decat se asteapta, ceea ce ar conduce la cresterea investitiilor private si a economiei.

Riscurile legate de inflatie includ preturile mai mari la energie si socurile climatice nefavorabile care afecteaza preturile alimentelor. O crestere a salariilor peste asteptari, posibil determinata de nivelul temporar ridicat al inflatiei totale, ar putea intarzia normalizarea prognozata a inflatiei de baza.

In ceea ce priveste deficitul bugetar, FMI considera ca daca pachetul de reforme va fi aplicat integral deficitul fiscal primar a putea cobori cu aproximativ 11/4 si, respectiv, 2 puncte procentuale din PIB in 2025 si 2026, ceea ce ar restrange deficitul fiscal total la aproximativ 6% din PIB in 2026.

Totusi, deficitul fiscal se va reduce doar treptat ulterior, ajungand la circa 5% din PIB pana in 2030, in timp ce datoria publica raportata la PIB va continua sa creasca, apropiindu-se de 70%.

"Sunt necesare ajustari fiscale suplimentare de aproximativ 2 puncte procentuale din PIB pe an, in medie, incepand cu 2027, pentru a reduce in continuare deficitul sub 3% din PIB pe termen mediu si pentru a stabiliza datoria publica in jurul nivelului de 60%. Specificarea anticipata a unor masuri concrete, cu aplicare incepand din 2027, ar contribui la restabilirea credibilitatii si la cresterea predictibilitatii politicii fiscale, facilitand planificarea gospodariilor si a companiilor si imbunatatind climatul investitional", se arata in comunicat.