Eveniment

￢ "Primii doi ani ai mandatului meu au fost ani in care am invatat ce inseamna sa conduci. Apoi a venit criza financiara din 2007-2008. Pentru mine a fost un soc incredibil. (...) Nu a fost deloc simplu sa tinem Europa unita. Iar cand am terminat cu aceasta criza, Putin a anexat Crimeea. Apoi a venit criza migratiei. Si cand am crezut ca am trecut peste toate crizele, a venit pandemia de coronavirus. Asa ca, in cei 16 ani de mandat, nu am avut niciodata liniste."

Angela Merkel si-a prezentat cei 16 ani in fruntea Germaniei drept o succesiune aproape neintrerupta de crize care au obligat guvernul de la Berlin sa ia decizii cu efecte asupra intregii Europe.

Retrospectiva fostului cancelar german asupra mandatului sau a urmat firul marilor crize care au schimbat Europa in ultimii douazeci de ani. Merkel a vorbit despre criza financiara, salvarea Greciei si a zonei euro, summitul NATO de la Bucuresti din 2008, renuntarea la energia nucleara dupa Fukushima, relatia cu Rusia, criza migratiei si pandemia.

Merkel a explicat logica deciziilor pe care le-a luat in fiecare dintre aceste momente, insistand asupra contextului in care au fost luate hotararile care i-au definit cariera politica, intr-un ton care a fost mai degraba unul de explicare, de dezvinovatire mai mult decat de a transmite un sentiment de incredere.

"In 2005, predecesorul meu, Gerhard Schroder, facuse deja reforme importante, pe care le-am sprijinit. Si noi a trebuit sa mai facem cateva reforme, iar apoi Germania s-a consolidat din punct de vedere economic. Primii doi ani ai mandatului meu au fost ani in care am invatat ce inseamna sa conduci. Apoi a venit criza financiara din 2007-2008. Pentru mine a fost un soc incredibil. Nu stiu cum va amintiti dumneavoastra acea perioada in Romania, insa eu veneam din socialism. Ma bucuram ca exista economia de piata, antreprenoriatul si proprietatea privata. Si apoi sa vezi ca bancile americane si britanice duc lumea pe marginea prapastiei prin criza lor bancara, iar toata lumea striga dupa stat, ca statul trebuia sa corecteze comportamentul gresit al managerilor. Pentru mine a fost o mare dezamagire personala", a spus Merkel in dialogul dedicat volumului sau de memorii, "Libertate. Amintiri 1954-2021", aparut la Editura Litera.

In opinia fostului cancelar german, efectele crizei financiare au depasit cu mult sfera economica si au afectat perceptia globala asupra capitalismului.

"Cred ca aceasta criza financiara, atat in Europa si America, cat si in afara lor, a creat o dezamagire extraordinara. Americanii nici pana astazi nu au inteles cum au privit acele evenimente oamenii din Asia sau Africa. Increderea oarba in economia capitalista de piata s-a zdruncinat atunci. In consecinta, criza euro nu ar fi existat niciodata daca nu ar fi existat mai intai criza financiara."

Angela Merkel a spus ca interventiile masive ale statelor pentru salvarea economiilor au fost greu de inteles de catre populatie si chiar au ridicat intrebari despre posibilitatea de a sustine zona euro.

"Atunci ne-am intrebat daca putem sustine zona euro, se vorbea chiar despre destramarea ei. Si din nou se spunea: "Statul trebuie sa intervina." In acea perioada am avut un rol foarte dificil."

Ea a rememorat si perioada crizei datoriilor suverane din zona euro, cand Germania a sustinut mentinerea Greciei in uniunea monetara, cu pretul unor reforme dure.

"Anul trecut am vizitat Grecia si am fost primita destul de prietenos, dar nu a fost mereu asa. In perioada 2011-2013, mi-ar fi dat foc. Eram una dintre cele mai detestate persoane, pentru ca insistam asupra reformelor. Unii doreau atunci ca Grecia sa fie scoasa din zona euro. Astazi vedem cat de bine este pozitionata Grecia. Nu totul este perfect, dar tara s-a dezvoltat extraordinar. La fel si Portugalia, si ei au trecut printr-o perioada dificila. Pentru a tine Europa unita nu a fost deloc simplu. Iar cand am terminat cu aceasta criza, Putin a anexat Crimeea. Apoi a venit criza migratiei. Si cand am crezut ca am trecut peste toate crizele, a venit pandemia de coronavirus. Asa ca, in cei 16 ani de mandat, nu am avut niciodata liniste", a detaliat Merkel.

De asemenea, fostul cancelar german a facut o paralela intre acea perioada si dezvoltarile tehnologice actuale, spunand ca priveste cu rezerve amploarea investitiilor in inteligenta artificiala.

"Si astazi privesc cu ingrijorare unele evolutii, aceste investitii foarte mari in inteligenta artificiala si in centrele de calcul. Nu stim daca totul se va termina cu o criza sau nu. Totusi, lumea a invatat ceva din acea experienta, pentru ca atunci a trebuit sa mobilizam sume uriase pentru ca oamenii sa nu-si piarda locurile de munca. Multi nu au inteles acest lucru si s-au intrebat de ce, pentru ei, nu existasera niciodata asemenea bani."

Intrebata de ZF, in contextul ascensiunii economice spectaculoase a Chinei din ultimii 40 de ani, ce este mai important pentru oameni pe termen lung - libertatea sau prosperitatea -, fostul cancelar german Angela Merkel a raspuns ca cele doua nu trebuie puse in opozitie. Desi a recunoscut performanta economica a Chinei din ultimele decenii, Merkel a spus ca nu si-ar dori sa traiasca intr-o societate lipsita de libertati.

"Societatea noastra isi doreste atat libertate, cat si prosperitate si acesta este obiectivul nostru. In pofida tuturor rezultatelor si succeselor pe care le-a avut China in domeniul economic, eu nu-mi doresc sa traiesc in China. Deci este interesant de observat ce a realizat China, a devenit un concurent, insa societatea noastra a aratat ca atat prosperitatea, cat si economia prospera sunt mana in mana si se pot realiza", a spus fostul cancelar german in cadrul dialogului cu Emil Hurezeanu de la Ateneul Roman.

Ulterior, Angela Merkel a fost intrebata ce ar raspunde unui tanar care spune ca nu mai crede ca democratia si libertatea ii poate garanta un viitor sigur, avand in vedere ca pe plan geopolitic avem de-a face cu razboaie, lipsa de siguranta si schimbari in relatiile internationale.

"L-as intreba in primul rand ce sistem politic crede ca ii garanteaza libertatea, ce sistem politic crede el ca este mai sigur si as discuta despre acel sistem politic. Intrebarea pe care o adreseaza foarte multi tineri in ziua de astazi este de inteles. Daca privim catre trecut, Razboiul Rece era rau, dar era ceva sigur, pentru ca a existat aceasta descurajare nucleara. Nu s-au implicat insa armele, nu s-au utilizat armele dupa Hiroshima Nagasaki si noi am avut aceasta miscare extraordinara in Europa, miscare catre libertate in 1990, spuneam ca vom primi siguranta si libertate si, dintr-o data, tinerii vorbesc acum despre drone, despre pericole. Americanii nu mai sunt de partea noastra, deci sunt o serie de amenintari si este foarte normal sa-si puna aceste intrebari.

Mai puteti sa ne oferiti aceasta promisiune a sigurantei? Mai puteti sa ne oferiti aceeasi siguranta pe care ati avut-o voi sau parintii vostri?"

Angela Merkel a subliniat ca, in ciuda noilor provocari de securitate, continua sa creada ca democratia ramane sistemul politic cel mai potrivit pentru apararea libertatii si a valorilor europene.

"Eu cred in continuare ca democratia este o forma potrivita pentru aceste valori.

Dar, de exemplu, va trebui sa cheltuim mai mult pentru aparare decat am cheltuit multi ani de zile. Si in loc de 2% cat a hotarat Uniunea Europeana, 3%, inca 1,5% pentru infrastructura si 5% pentru aparare. Deci cu 3% mai mult decat cheltuiam sau ne gandeam in 2017 toate statele NATO. Acestea sunt fonduri care lipsesc din alta parte, lipsesc din cheltuielile sociale, lipsesc din infrastructura, lipsesc din cercetare - dezvoltare, vedem ce se intampla cu inteligenta artificiala, cu investitiile in acest domeniu si le raspundem tinerilor."

Potrivit fostului cancelar, tocmai aceste alegeri dificile ii fac pe multi tineri sa puna sub semnul intrebarii capacitatea democratiei de a le oferi aceeasi siguranta pe care au avut-o generatiile anterioare. In opinia sa, raspunsul nu este respingerea acestor intrebari, ci dialogul.

"Nu mai exista aceasta rapiditate care exista pe vremuri, sunt foarte multi oameni si cred ca si in Romania, care au multe probleme, mai ales in mediul rural, sunt si aceste probleme care trebuie adresate. Noi, ca politicieni, nu avem o bagheta magica in mana cu care sa rezolvam toate problemele. Ca atare, nu trebuie sa le spunem tinerilor: "daca voi puneti aceste intrebari critice, voi sunteti impotriva democratiei," ci trebuie sa discutam aceste chestiuni, sa ne ascultam unii pe ceilalti. Nu pot sa spun ca democratia este infailibila timp de decenii sau secole de acum inainte, dar trebuie discutat."

In cadrul aceluiasi dialog, fostul cancelar a fost intrebat si ce lectii poate oferi Romaniei in privinta guvernarii in coalitie, dupa ce a condus Germania timp de 16 ani in aliante atat cu liberalii, cat si cu social-democratii.

"Se intampla ceva la modul general in societatile noastre si prin mediile sociale si digitale, valoarea compromisului este pusa sub presiune din ce in ce mai mult, nu exista nicio regiune, niciun partid sau vreun guvern care sa aiba majoritatea absoluta. Si in interiorul partidului sunt tot felul de idei diferite si fractiuni, trebuie sa fii esti dispus sa faci un compromis."

Fostul cancelar a recunoscut ca i s-a reprosat adesea ca a guvernat prea lent, insa a explicat ca ritmul reformelor este conditionat de necesitatea obtinerii unei majoritati democratice.

"Cateodata, mie mi se imputa, din perspectiva germana, ca am facut multe lucruri mult prea incet si din punct de vedere obiectiv e cu siguranta corect. Pe de alta parte insa, democratia inseamna ca eu pentru decizia mea trebuie sa gasesc o majoritate. Cateodata asta intra intr-un conflict, trebuie sa reformezi sistemul de sanatate, fiscal, pensiile si in acelasi timp am alegatori carora vreau sa le plac, asa ca exista intotdeauna presiunea de a spune ca nu putem face aceasta reforma, ca e prea rapida. Mai ai si partidele populiste care oricum critica orice ai face si care nu trebuie sa argumenteze. Nu vorbesc acum despre Romania, ci despre Germania."

Ea a criticat si modul in care partidele populiste promoveaza solutii aparent simple, fara a explica modul in care acestea pot fi finantate.

"Avem discutii privitoare la pensii in Germania, nivelul pensiilor sa fie 48% din ultimul salariu si AFD, partidul populist, spune 70%, dar niciodata nu sunt intrebati de unde sa vina banii. Oamenii spun pai, se cheltuie pe atatea alte lucruri. De ce sa nu mearga?"

Ea a criticat si modul in care partidele populiste promoveaza solutii aparent simple, fara a explica modul in care acestea pot fi finantate.

"Centrul societatii trebuie sa fie suficient de puternic pentru a parcurge aceasta cale dificila de a gasi un compromis si nu trebuie sa iei o decizie individuala la nivel de guvern.

Cetatenii isi doresc sa stie ca am procedat asa in calitate de guvern si ca nu o sa incep sa imi "balacaresc" maine partenerul. Putem spune pur si simplu nu s-a putut mai mult, asa ati ales si acum, pas cu pas, trebuie sa vedem cum parcurgem acesti pasi."

In opinia sa, stabilitatea politica depinde de capacitatea partidelor democratice de a coopera si de a evita conflictele permanente dintre partenerii de guvernare.

"Cine se enerveaza zi de zi nu va ajunge la rezultate bune, iar aceste medii digitale primesc atentie foarte mare cand vorbesti despre ceva ce nu functioneaza si toata ziua esti informat despre lucruri care nu merg bine, toate lucrurile care merg bine nu sunt mentionate acolo. Asa ca la sfarsitul zilei te gandesti: "ce ciudat este ca totusi functioneaza ceva".

Ea a avertizat ca retelele sociale amplifica in special mesajele negative si risca sa accentueze polarizarea societatii.

"Daca ne dedam acestui trend, devenim foarte nefericiti, ne intalnim cu aceiasi oameni care impartasesc aceleasi pareri ca si noi, pentru ca cu totii stam in bula noastra generata de mediile digitale si nu mai gasim coeziune. Pentru ca daca concurenta unei societati cine critica cel mai bine, nu se ajunge la a forma un guvern. Si pot doar sa-mi doresc ca in Romania sa existe atat de multi oameni care sa respecte celelalte partide atat de mult incat sa se puna impreuna, pentru ca nu putem sa mergem la alegeri de doua ori pe an . Alegerile sunt rezultatele gandurilor cetatenilor, nu vin asa din cer senin. Si Romania a realizat mult in ultimele decenii. Poate nu totul la viteza dorita, insa sunt probleme care trebuie abordate si avem nevoie de oameni care sunt dispusi sa faca compromisuri", a subliniat Merkel.

Ce a spus Angela Merkel despre

Inceputul carierei sale politice

￢ Pe vremea socialismului, atunci cand a cazut Zidul Berlinului aveam 35 de ani. Toata tineretea mea am petrecut-o in Germania de Est si am parcurs toate aceste trasee: Sofia, Praga, Budapesta sau mergeam la munte, la Burgas ori in Muntii Fagaras.

￢ Este interesant pentru ca, in 1990, am intrat imediat in politica. Am ocupat diverse functii - ministru, secretar general, lider al opozitiei - si nu am avut timp sa ma uit inapoi si sa reflectez la cum a fost viata mea in RDG si cum am trait-o.

￢ Abia dupa incheierea mandatului de cancelar am avut din nou posibilitatea sa ma gandesc la acele experiente. Era clar ca nu ma aflasem in prim-planul schimbarilor din momentul reunificarii Germaniei. Intr-o anumita masura, ma adaptasem sistemului. Incercasem sa nu ajung la inchisoare, dar acelasi lucru era valabil pentru milioane de cetateni ai RDG. Noi, cei din Germania de Est, aveam insa un avantaj fata de alte tari din blocul estic. Daca ajungeam in Germania de Vest, primeam automat cetatenia germana. Nu trebuia sa depunem cereri de azil si nici sa ne temem ca vom fi deportati. Aveam intotdeauna aceasta ancora de salvare.

￢ Am aderat la Uniunea Crestin-Democrata, care punea o valoare foarte mare pe familie. Eu eram divortata, nu aveam copii si, ca atare, nu puteam sa fiu ministra familiei. Erau atunci sanatatea si seniorii. Si s-a spus: "Haideti sa-l impartim in doua". Cineva primeste sanatatea, iar eu primesc femeile si tineretul.

￢ In 2005, predecesorul meu, Gerhard Schroder, facuse deja reforme importante, pe care le-am sprijinit. Si noi a trebuit sa mai facem cateva reforme, iar apoi Germania s-a consolidat din punct de vedere economic.

Criza economica din 2008 - 2009

￢ Primii doi ani din mandatul meu au fost, in primul rand, despre a invata ce inseamna sa conduci. Apoi a urmat criza financiara din 2007-2008. Pentru mine a fost un soc incredibil. Nu stiu cum va amintiti dumneavoastra acea perioada in Romania, insa eu veneam din socialism. Ma bucuram ca exista economia de piata si antreprenoriatul, ca exista proprietatea privata. Si apoi vezi ca bancile americane si britanice duc lumea pe marginea prapastiei, pe marginea haosului, prin criza lor bancara, iar toata lumea striga dupa stat.

￢ Totusi, lumea a invatat ceva din experienta aceea, pentru ca atunci a trebuit sa mobilizam sume uriase pentru ca oamenii sa nu-si piarda locurile de munca. Multi nu au inteles acest lucru si s-au intrebat de ce, pentru ei, nu existasera niciodata astfel de bani.

￢ Cred ca aceasta criza financiara, atat in Europa, cat si in afara Europei si a Americii, a creat o dezamagire extraordinara. Nici pana astazi americanii nu au inteles pe deplin cum au privit acea criza oamenii din Asia sau din Africa. Increderea oarba in economia capitalista de piata s-a zdruncinat atunci. Iar, in consecinta, criza euro nu ar fi existat niciodata daca nu ar fi existat mai intai criza financiara.

￢ Se vorbea despre stricarea zonei euro. Se vorbea permanent despre faptul ca statul trebuie sa intervina. In acea perioada am avut un rol foarte dificil. Anul trecut am vizitat Grecia si am fost primita destul de prietenos. Dar nu a fost intotdeauna asa.

￢ In perioada 2011-2013 eram una dintre cele mai detestate persoane din Grecia, pentru ca solicitam reforme. Unii voiau scoaterea Greciei din zona euro. Astazi vedem insa cat de bine este pozitionata Grecia. Nu este totul roz, dar tara s-a dezvoltat extraordinar. Acelasi lucru este valabil si pentru Portugalia. Si ea a trecut printr-o perioada foarte dificila.

￢ Sa pastrezi Europa unita nu a fost asa simplu. Si, cand am terminat cu aceasta criza, a venit Putin si a anexat Crimeea. Apoi a urmat criza migratiei si cand am crezut ca am trecut peste toate crizele, a venit pandemia de coronavirus. Asa ca, in cei 16 ani de mandat, nu am avut niciodata liniste.

Summitul NATO de la Bucuresti din 2008

￢ Trebuie sa ne intoarcem la situatia de atunci. In 2008 eram la summitul NATO de la Bucuresti. Ucraina si Georgia isi doreau Planul de Actiune pentru Aderare.

￢ La Bucuresti nu am vorbit despre aderarea efectiva a acestora, ci despre ultimul pas inaintea aderarii. Acesta era continutul acelui asa numit action plan. Si erau doua chestiuni, pe de o parte eram foarte convinsa ca nu este momentul potrivit pentru a face aceasta aderare si pe de alta parte nu voiam sub nicio forma ca mai tarziu, peste patru ani, sa avem iarasi o divizare cum a fost in urma razboiului din Irak. Deci aceasta a fost, sa spunem asa, constelatia sub care ne aflam.

￢ Mereu ii spuneam presedintelui Bush ca eu nu voi fi de acord cu acest action plan si cred ca prima oara nu m-a luat in serios, nu m-a crezut, pentru ca daca americanii sunt suficient de hotarati, atunci si nemtii vor marsa alaturi de ei. Insa Nicolas Sarkozy si eu am fost total convinsi ca nu este un plan corect. De ce? Nu pentru ca s-ar fi introdus un veto, ci pentru ca, din perspectiva obiectiva, Ucraina era o tara in care majoritatea populatiei se exprima impotriva aderarii.

￢ Si ce se mai uita foarte des, in 1997, Bors Eltin si presedintele de atunci al Ucrainei, au incheiat un pact conform caruia urmau sa respecte suveranitatea fiecarui stat, insa flota Marii Negre urma sa ramana stationata pana in 2017. Putin urma sa vorbeasca ca Ucraina sa adere la NATO si sa pastreze acolo flota Marii Negre. De aceea eu m-am gandit ca nu ar trebui sa facem acest pas. atunci cand o tara adera, exista adevarul articolul 5, articolul interventiei tuturor statelor membre care trebuie sa apere tara respectiva in caz de atac. Acest action plan, acest plan de actiune a durat intre 3 si 5 ani pentru Romania, Polonia si asa mai departe, deci noi am fi facut atunci un pas care nu mai putea fi inversat si am fi lasat Ucraina in situatia in care noi nu puteam sa o aparam daca se intampla ceva cu ea.

￢ Eu credeam ca Putin ar fi stat sa se uite fara sa faca nimic pana cand Ucraina urma sa adere.

￢ Deci daca am fi aplicat acest plan de actiune, poate nici Georgia n-ar fi atacata, poate nici s-ar fi purtata aceasta discutie daca nu ar fi atacat Georgia. Discutia daca sa adere sau nu la NATO exista, dar cred ca asta a fost declansatorul. Noi am ajuns la un compromis la Bucuresti si acest compromis s-a numit: "Nu veti primi un plan de actiune, dar veti deveni membru al NATO. Nu era insa clar cand veti deveni. Ucraina si Georgia au primit asta ca pe o veste proasta, dar si Putin a primit asta tot ca pe o veste proasta, pentru ca urmau sa adere.

Schimbarea politicii energetice dupa dezastrul de la Fukushima

￢ Ganditi-va la renuntarea la energia nucleara. Desigur, s-a pierdut foarte mult atunci, nu se mai dorea utilizarea energiei nucleare, iar astazi toti spun: "Ar fi bine sa mai avem vreo trei reactoare nucleare." Eu a trebuit sa iau aceasta decizie atunci si, pentru mine, din punctul de vedere al unei fiziciene, Fukushima a fost ceva incredibil. Sau putem sa ne gandim la ce s-a intamplat in Ucraina.

￢ Eu am spus ca nu era sarcina mea sa vad ce s-ar fi intamplat daca. Desigur, trebuie sa incerci sa prevezi foarte multe lucruri. De exemplu, ramane Grecia sau nu ramane in zona euro? Sunt lucruri pe care trebuie sa incerc sa le anticipez putin. Dar deciziile trebuie luate. Mereu mi-am pus aceasta problema: trebuie sa te decizi.

Conceptul de "Wandel durch Handel" (transformare prin comert) si relatia cu Rusia

￢ Foarte multe tari din Uniunea Europeana au fost dependente de petrolul si gazul rusesc: Ungaria, Slovacia. Polonezii au reusit sa se elibereze, dar gazul rusesc a fost cumparat de Germania prin Ucraina, care a servit ca tara de tranzit.

￢ Exista deja, inainte de razboi, un contract privind tranzitul gazului rusesc. Gazul tranzita Ucraina pentru ca exista un contract negociat inainte de razboi, un contract cu Uniunea Europeana. Ucraina si-a dorit mereu sa fie tara de tranzit pentru gazul rusesc. Porosenko mi-a spus mereu ca Ucraina este finantata din tranzitul gazului rusesc. Aceste lucruri se uita astazi

￢ Relatia dintre Germania si Rusia este una complicata. Au murit 20 de milioane de rusi, ucraineni si alti cetateni ai Uniunii Sovietice in cel de-al Doilea Razboi Mondial, iar Germania era vinovata pentru acest lucru.

￢ Ca atare, sub conducerea cancelarului KonradAdenauer s-a dorit imbunatatirea acestei situatii si a acestei relatii. In acea perioada exista speranta, nu doar in Germania, ci si in America ca Rusia poate fi implicata in buna dezvoltare a Europei.

￢ Atunci eram inca in opozitie. Cand am fost la Moscova, am spus ca mi se pare mult prea devreme ca Rusia sa adere la NATO. Daca va uitati acum la acest pasaj si il vedeti la televizor, pare ceva absurd. Dar atunci exista aceasta opinie, de sustinere a Rusiei. Apoi a venit Putin presedinte. El nu a evoluat economic, a avut nevoie de un dusman si, ca atare, NATO s-a potrivit perfect pentru acest rol. Eu nu am vrut niciodata sa se intample acest lucru. Am discutat foarte mult, am purtat foarte multe discutii cu Putin.

￢ El spunea ca prabusirea Uniunii Sovietice a fost cel mai rau eveniment al secolului XX. Eu i-am spus ca prabusirea Zidului Berlinului a fost cel mai bun eveniment al secolului XX. Mereu exista acest diferend intre noi. Dar m-am gandit intotdeauna ca este important sa pastram o oarecare relatie cu Rusia.

￢ Iarna, cand nu beneficiezi de gaz din Rusia, este frig. Eu am sustinut Nord Stream 1, l-am sustinut pe deplin. Cand s-a construit Nord Stream 2, lucrurile au devenit mai complicate. Deja vorbeam despre anexarea Crimeei si despre alte acte de agresiune impotriva Ucrainei. Dar eu am spus mereu ca Putin ar fi putut sa treaca cu tancurile peste Ucraina, daca noi nu am fi pus atunci semnul "stop". S-a pus problema opririi importurilor de gaz, dar nu am putut lua o astfel de decizie la nivelul intregii Uniuni Europene, nu doar in Germania.

￢ In 2015-2016, americanii aveau embargo asupra exporturilor de LNG. Nici Norvegia si nici Tarile de Jos nu puteau sa ne livreze suficient gaz, trebuia sa ne orientam catre tarile arabe, insa nici ele nu erau modele de democratie. Ca atare, ne-am orientat catre gazul rusesc, daca nu mai puteam avea LNG.

￢ In acest sens, a fost un beneficiu si pentru economia Germaniei, pentru ca era un gaz ieftin. Apoi a venit Trump la putere. Am incheiat o conventie cu americanii: daca gazul va fi utilizat ca arma economica, atunci vom inceta imediat acele contracte. Iar gazul a inceput sa fie utilizat ca arma economica. Practic, decizia s-a luat imediat. Deci eu nu pot spune ca Germania a fost mereu foarte draguta cu Rusia. Eu, sigur, nu am fost. Dar trebuie sa intelegem ca Rusia nu va disparea. Va ramane un vecin complicat si aceasta a fost una dintre temele mandatelor mele.

￢ Am facut foarte putin pentru inarmare si foarte lent. Insa si in Razboiul Rece variantele erau acestea: ori descurajarea, ori utilizarea preponderenta a diplomatiei. Dar trebuie sa utilizam si componenta militara.

￢ Noi am lasat diplomatia in mana presedintelui Trump. Ne-am gandit ca trebuie sa existe o divizare a muncii, sa spunem asa. Dar, din punctul meu de vedere, nu a fost suficient, si Europa trebuie sa aiba si o pretentie diplomatica. Aceasta este opinia mea.

Granite ale Uniunii Europene si despre un program de imigratie selectiva

￢ Eu am insistat mereu pentru o abordare europeana a problemei migratiei. Romania a devenit de curand membri ai spatiului Schengen, aceasta reprezinta o realizare extraordinara. In momentul in care nu mai supraveghezi atat de strict frontierele interne, trebuie sa supraveghezi cu atat mai bine frontierele externe.

￢ Cred ca, in acest sens, Uniunea Europeana a facut pasi importanti. Problemele apar atunci cand avem de-a face cu frontiere maritime, pentru ca acestea nu pot fi protejate la fel de usor ca frontierele terestre. Vedem si in America cat de mult accent se pune in prezent pe protejarea frontierelor. Ne-am imbunatatit si noi capacitatile in acest sens si exista interes pentru acest subiect. In acelasi timp, consider ca Europa trebuie sa ramana un continent umanitar.

￢ Trebuie sa continuam sa cooperam cu agentiile ONU pentru refugiati si migranti. Trebuie sa vedem cine sunt oamenii cei mai vulnerabili, cei care au cea mai mare nevoie de sprijinul nostru. Pentru ca multi dintre cei care ajung in Europa nu sunt neaparat cei mai vulnerabili oameni care au nevoie de ajutor. Vedem ce se intampla in Yemen si in alte regiuni.

￢ Cred ca ar trebui sa continuam sa ii ajutam pe oamenii aflati in cele mai dificile situatii, dar intr-un mod tintit. Nu trebuie sa lasam oamenii sa devina victime ale retelelor de trafic de persoane.