Business international

Germania, prin banca sa centrala, ocupa locul doi in lume la rezerve de aur, dupa SUA. Chiar inainte de marea topire a aurului pe pietele internationale de la sfarsitul lunii trecute, rezervele de metal pretios ale Bundesbank valorau circa 500 de miliarde de euro. Este o suma echivalenta cu 19% din datoria tarii. Prabusirea abrupta de vineri a cotatiilor aurului a adus pe hartie institutiei pierderi de 50 de miliarde de euro, ceva mai mult decat PIB-ul Letoniei.

Caderea a continuat si luni. Bancile centrale ale lumii au cumparat si au acumulat in ultimii ani accelerat aur pentru credibilitate si pentru a avea o protectie in fata valurilor de inflatiei si tensiunilor geopolitice. Dar ce s-ar intampla daca Bundesbank ar pierde de patru ori mai mult decat vineri? Ar fi in primul rand posibil? Unii cred ca da. Este vorba de rezervele de aur de 1.236 tone pe care banca centrala germana inca le pastreaza in buncarul subteran al Rezervei Federale din New York.

In situatia ei sunt mai multe banci nationale din Europa, printre care cea a Italiei si cea a Olandei. Tensiunile geopolitice si rupturile dintre aliati create de politicile externe ale presedintelui SUA Donald Trump au dezlantuit in Germania dezbateri despre repatrierea aurului sau.

Astfel de discutii au loc si in Italia. Germania a dat startul actualului val european de repatrieri in 2013, cand se punea la indoiala chiar credibilitatea Fed ca gardian al tezaurelor nationale si integritatea rezervelor de metal pretios. In cele din urma, pana in 2020 Berlinul a adus acasa 300 de tone de aur din buncarul de sub New York. Repatrieri a facut si de la Paris. Exemplul i-a fost urmat in scurt timp de Olanda, Austria si Ungaria. Budapesta si-a repatriat aurul pastrat la Londra.

In tot acest timp, bancile centrale ale lumii, inclusiv din Europa, au fost cuprinse de febra achizitiilor de aur. Incepand cu 2018, banca nationala maghiara si-a majorat rezervele de metal galben de la numai trei tone la 110 tone, iar in prezent Ungaria este printre campioanele regiuni la rezerve de aur per capita. Cu 550 de tone in prezent, banca centrala a Poloniei se plaseaza pe locul 12 in lume la rezerve de metal pretios. Guvernatorul Adam Glapinski a promis ca nu se va ori aici, intentionand sa cumpere inca 150 de tone de aur.

In 1996, banca centrala poloneza detinea doar 14 tone de aur. In 2016, anul in care Glapinski a venit la conducere, rezervele au urcat la 102 tone. Institutia are in prezent mai mult aur decat Banca Centrala Europeana. Aurul reprezinta aproape 30% din rezervele internationale ale bancii nationale poloneze. Spre comparatie, in rezervele Bancii Nationale a Romaniei sunt 103,6 tone de aur. Banca centrala a Poloniei, dar si altele, au efectuat achizitii chiar si cand preturile au atins niveluri record din cauza deprecierii dolarului, a politicii monetare din SUA, a incertitudinilor create de Trump si a contextului geopolitic dificil. Dar cotatiile aurului au cedat, inregistrand scaderi istorice in ultimele zile, ceea ce face efortul bancilor centrale si mai dureros. In aceste conditii, conteaza si mai mult ca bancile centrale sa aiba control deplin asupra aurului lor.

Politicieni si activisti de sustinere a contribuabililor din Europa si-au exprimat ingrijorarile profunde cu privire la siguranta aurului in urma atacurilor verbale ale presedintelui ame-rican Donald Trump la adresa Rezervei Federale, scrie Financial Times. Depozitarea lingourilor in strainatate poate expune suveranitatea financiara a Europei unor riscuri inutile, apreciaza acestia.

Germania si Italia detin in prezent a doua respectiv a treia cea mai mare rezerva de aur din lume, de 3.352 de tone si 2.452 de tone.

In fruntea acestei actiuni se afla Fabio De Masi, fost membru al Parlamentului European si acum afiliat noului partid populist de stanga BSW din Germania. De Masi a declarat pentru FT ca exista "argumente puternice" pentru a aduce mai multe din lingourile Germaniei inapoi acasa.

La inceputul acestui an, ziarul german Bild a relatat ca o serie de personalitati importante din partidul de centru-dreapta Uniunea Crestin Democrata (CDU) au discutat posibilitatea de a retrage aurul din SUA in climatul politic actual.

Emanuel Monch, economist de top si fost sef de cercetare la banca centrala germana, a cerut ca aurul sa fie readus in Germania, argumentand ca pastrarea lui in Statele Unite a devenit prea "riscanta" sub actuala administratie.

Presedinta comisiei de aparare a Parlamentului European, Marie-Agnes Strack-Zimmermann, a cerut si ea, recent, guvernului german sa repatrieze aurul.

"Intr-o perioada de incertitudine globala in crestere si sub influenta politicii americane imprevizibile a presedintelui Trump, nu mai este acceptabil ca aproximativ 37% din rezervele de aur ale Germaniei, peste 1.230 de tone, sa fie depozitate in seifurile Rezervei Federale din New York", a declarat ea pentru revista Spiegel.

Asociatia Contribuabililor din Europa (TAE) are preocupari similare, presedintele sau, Michael Jager, indemnand ministerele de finante ale Germaniei si Italiei si bancile centrale sa isi reduca dependenta de Rezerva Federala.

"Trump vrea sa controleze Fed-ul, ceea ce ar insemna si controlul rezervelor de aur germane din SUA", a declarat Jager intr-un interviu acordat Reuters. "Sunt banii nostri, ar trebui readusi acasa."

Insa seful bancii centrale a Germaniei nu vede niciun motiv pentru retragerea rezervelor de aur germane din SUA.

"Nu am nicio indoiala ca aurul nostru este depozitat in siguranta la Fed New York", a declarat la sfarsitul lunii trecute Joachim Nagel pentru Frankfurter Allgemeine Zeitung.

In Italia, comentatorul economic Enrico Grazzini a avertizat recent in ziarul Il Fatto Quotidiano ca "pastrarea a 43% din rezervele de aur ale Italiei in America sub administratia Trump, care nu este de incredere, este ceva foarte periculos pentru interesul national".

De la revenirea in functie, Trump a exprimat in repetate randuri critici puternice - si uneori agresive - la adresa presedintelui Rezervei Federale, Jerome Powell. Acest lucru, potrivit TAE, submineaza increderea in independenta bancii centrale a SUA si in statutul aurului european in viitor. Trump a nominalizat un om de incredere care sa-i ia locul lui Powell.