Business international

Este ceva rar ca Xi Jinping, secretarul general al Partidului Comunist Chinez si presedinte al Chinei, sa rada in public. Totusi, a facut-o la gluma preferata a presedintelui SUA, Donald Trump, cu ocazia vizitei sale istorice la Casa Alba de saptamana trecuta. Xi s-a amuzat vizibil cand Trump i-a aratat un tablou cu un dispozitiv care semneaza automat expus in locul portretului fostului lider american Joe Biden. S-a intamplat pe Aleea Celebritatilor Prezidentiale, unde portrete si placi comemorative ii onoreaza pe presedintii americani. Portretul lui Trump apare de doua ori, acesta fiind de doua ori presedinte. Biden a fost rivalul sau.

Consensul printre analisti, observatori si diplomati este ca prima vizita la Casa Alba a lui Xi Jinping dupa mai bine de un deceniu a fost mai mult forma decat continut, mai mult pentru spectacol decat despre solutii la problemele lumii si la conflictele dintre cele doua superputeri, SUA si China. Insa probabil ca mai mult nici nu s-a dorit. Scopul a fost intalnirea in sine, ambalata in spectacol. Trump este un om al spectacolului. In luna mai el l-a vizitat pe Xi Jinping la Beijing, un eveniment de asemenea plin de ceremonie si simboluri. Iar presedintele chinez a intors vizita saptamana trecuta. Faptul ca liderii a doua superputeri aflate in opozitie in multe privinte se intalnesc inseamna ca este tinuta deschisa cea mai importanta cale de comunicare dintre ele.

Mesajul pe care cei doi lideri au vrut sa-l transmita lumii este chiar faptul ca s-au intalnit, inconjurati de elita administrativa de la Washington si Beijing si de unii dintre cei mai cunoscuti oameni de afaceri americani si occidentali. Printre acestia din urma s-au numarat: Michael Miebach, CEO-ul Mastercard, Ryan McInerey, CEO-ul Visa, Bernard Arnault, CEO-ul LVMH, Albert Bourla de la Pfizer, Darren Woods de la ExxonMobil, Elon Musk, patronul SpaceX si Tesla, Jane Fraser de la Citi, David Solomon, seful Goldman Sachs, Jamie Dimon, CEO-ul JPMorgan, Jeff Bezos, presedintele Amazon, Sundar Pichai de la Google, Jim Taiclet, presedintele Lockheed Martin, Satya Nadella, CEO la Microsoft, Greg Brockman si Sam Altman de la OpenAI, Larry Fink de la Blackrock, Tim Cook de la Apple, Mark Zuckerberg de la Meta si Jensen Huang de la Nvidia.

""Marea Revigorare a natiunii chineze" si "Sa facem America mareata din nou" (MAGA) ar trebui sa mearga mana in mana", a declarat liderul chinez in timpul unei ceremonii de primire la resedinta oficiala a presedintelui SUA. El a facut referire la sloganurile oficiale ale regimului chinez si ale actualei administratii americane. A adaugat ca ambele tari sunt sortite sa concureze, insa aceasta competitie trebuie sa se desfasoare dupa anumite reguli, pentru a evita conflictul. Acesta pare sa fi fost laitmotivul intalnirii dintre Trump si Xi, evitarea conflictului, fie el armat sau comercial.

De ani de zile SUA clasifica China drept o amenintare in documentele lor oficiale de strategie. Beijingul manifesta o atitudine tot mai agresiva in Marea Chinei de Sud, tinta fiind Taiwanul, si este suspectat ca sprijina nu doar Rusia in razboiul din Ucraina, ci si Iranul in conflictul acestuia cu SUA. Intr-un discurs rar adresat natiunii in luna iulie, Trump a acuzat, de asemenea, China de manipularea alegerilor prezidentiale din SUA din 2020 - scrutin pe care l-a pierdut in fata lui Joe Biden.

"Speram ca partea americana va ramane ferma pe pozitia corecta de a se opune "independentei" Taiwanului, ca va aborda problema cu prudenta si va pune bazele solide ale unei cooperari strategice", a spus liderul chinez. Pentru Xi, "reunificarea" Taiwanului cu Republica Populara Chineza reprezinta un element-cheie al "Marii Revigorari a Chinei". In timpul vizitei sale la Washington, Xi a sustinut de doua ori ca "realizarea Marii Revigorari a natiunii chineze si redarea maretiei Americii pot decurge in paralel, fara contradictii, se pot consolida reciproc si pot aduce beneficii lumii intregi".

Analistii considera ca Xi ar vrea sa convinga Washingtonul sa interzica vanzarea de armament american catre Taiwan. In baza unei legi din 1979, SUA sunt obligate sa furnizeze insulei echipamente militare pentru propria aparare. In prezent, Taiwanul isi modernizeaza armata pentru a face fata puterii militare a Chinei, care si-a declarat disponibilitatea de a prelua controlul asupra insulei prin forta.

Trump trateaza chestiunea ca pe o afacere, creand incertitudini atat pentru Taiwan, cat si pentru China pentru a da SUA putere de negociere cat mai mare. Trump vrea ca Taiwanul sa-si majoreze cheltuielile cu apararea si investitii taiwaneze in sectorul american al semiconductorilor si cel al inteligentei artificiale. De la China vrea cresterea achizitiilor de marfuri americane, reducerea exporturilor ieftine si acces mai liber la mineralele rare chineze. Dupa vizita lui Trump la Beijing din luna mai, Washingtonul a suspendat exporturi de arme de 14 miliarde de dolari catre Taiwan.

SUA se pare ca au obtinut saptamana trecuta prelungirea armistitiului din razboiul comercial cu China - insa una de scurta durata, asa cum probabil prefera Trump. Secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a spus ca cele doua parti au convenit sa prelungeasa cu doua luni acordul care a pus capat razboiului comercial de anul trecut si care urma sa expire in noiembrie, relateaza Reuters. Astfel, Washingtonul si Beijingul au "mai mult timp pentru a vedea ce putem face pe plan economic", a precizat oficialul american.

In loc sa consolideze un acord durabil, prelungirea pare sa amane rezolvarea unor probleme fundamentale - taxele vamale, achizitiile chineze, aprovizionarea cu metale din grupa pamanturilor rare si restrictiile tehnologice - pentru urmatoarea runda de negocieri.

Bessent a declarat ca Beijingul isi respecta obligatia prevazuta in acordul anterior de a achizitiona 25 de milioane de tone de boabe de soia, dar ca inregistreaza intarzieri in ceea ce priveste angajamentul de a cumpara produse agricole in valoare de 17 miliarde de dolari. Oficialii americani au semnalat, de asemenea, deficiente in livrarile de pamanturi rare, un alt indiciu ca persista discrepante semnificative.

Pentru companii, rezultatul este o forma familiara de instabilitate: taxele vamale raman scazute pentru moment, insa deciziile trebuie luate in continuare intr-un context politic fluctuant.

De asemenea, Trump si Xi Jinping si-au exprimat puncte de vedere divergente cu privire la inteligenta artificiala, cele doua puteri fiind intr-o cursa una impotriva celeilalte pentru dezvoltarea acestei tehnologii.

Trump, care a declarat ca IA ar trebui numita "super-inteligenta" (sau SI), a afirmat intr-o postare pe retelele de socializare ca doreste sa "o lase exact acolo unde este" si sa se bazeze pe departamentul de justitie al SUA, in loc sa impuna noi mecanisme de reglementare sau de control. El a sustinut ca si China impartaseste aceeasi pozitie.

Insa Xi a declarat ca in calitate de natiuni lider in domeniul IA, China si SUA trebuie sa se ocupe de evolutia acestei tehnologii.

"Avem atat capacitatea, cat si responsabilitatea de a dezvolta si gestiona IA in beneficiul binelui si de a ne asigura ca dezvoltarea acesteia ramane permanent sub control uman si serveste bunastarii oamenilor", a spus Xi.

Pentru a intelege mai bine intalnirea dintre Trump si Xi de la Casa Alba, trebuie analizat si contextul geopolitic mai larg. Popularitatea presedintelui SUA acasa si in alte tari este in scadere, in timp ce alegerile de la jumatatea mandatului se apropie rapid. De asemenea, Washingtonul pare sa fi scapat de sub control razboiul din Iran, inceput cu atacuri americane si israeliene, si pe cel dintre Rusia si Ucraina. In schimb, increderea in Xi Jinping si in China este in crestere la nivel international, desi Beijingul sprijina Rusia si Iranul, dar nu activ, ci prin importuri de petrol si, in cazul Iranului, probabil prin exporturi de componente pentru arme.