Eveniment

￢ Romania traieste din ce castiga (din impozite, taxe si fonduri UE) doar 311 zile pe an. Pentru restul de 54 de zile pana se rotunjeste anul, apeleaza la imprumuturi ￢ Imprumuturile se adauga la datoria publica care, in martie, a sarit din nou de bariera de 60% din PIB (limita rezonabila a datoriei publice impusa de Tratatul de la Maastricht), dupa ce, in ultimele luni, intrase sub acest prag.

Datoria publica a ajuns, in martie curent, la 60,2% din PIB, de la 59,3% din PIB, in decembrie 2025. Deficitul bugetar de 6,2% din PIB in 2026, stabilit prin legea bugetului, va adauga datoriei totale inca 127 de miliarde de lei. Acest lucru va face ca datoria sa ajunga in decembrie la 61,5% din PIB, daca nimic grav nu se intampla.

Dar, potrivit zicalei "la omul sarac nici boii nu trag", Romania a primit, in aceste zile, o factura de la Pfizer (gigantul farmaceutic american care a asigurat o parte din vaccinuri, in vremea COVID) de 3,5 mld. lei (0,2% din PIB), pentru vaccinurile comandate, dar neridicate. Cum Romania nu are acum de unde sa plateasca 3,5 mld. lei, probabil ca va apela la imprumuturi si, astfel, deficitul bugetar stabilit la 6,2% din PIB va creste, fara ca economia sa vada vreun beneficiu.

Din veniturile pe care si le-a anticipat pentru 2026, de 36% din PIB (738 mld. lei), Romania traieste doar 311 zile pentru ca cheltuielile sale totale, pentru intreg anul, sunt programare sa fie de 42,2% din PIB (862 mld. lei). Asadar, 54 de zile din cele ramase pana intregesc anul de 365 de zile, Romania traieste pe datorie, un plus la datoria totala de 127 mld. lei. Astfel, datoria totala va ajunge, in decembrie, la 1.264 mld. lei (1.170 mld. lei, la finalul lui martie), adica 61,5% din PIB.

Problema este ca Romania a avut, in 2025, cel mai mare cost mediu (sau cost aparent) al datoriei publice dintre tarile Uniunii Europene, de 5,2%, in vreme ce Germania, de pilda, cea mai mare economie a Europei, dar mai indatorata ca Romania, ca pondere in PIB (63,5% din PIB, in 2025), a avut un cost mediu al datoriei de 1,8%. Costul aparent al datoriei (sau costul mediu) masoara raportul procentual dintre cheltuielile cu dobanzile aferente datoriei publice si soldul total al datoriei, reprezentand rata medie a dobanzilor pe care le plateste o tara, intr-un an. Altfel spus, Romania a avut, anul trecut, cea mai piparata nota de plata pentru datoria sa, din cauza nivelului ridicat al dobanzilor la care se imprumuta.

Anul trecut, Romania a platit dobanzi la datoria publica de 50,5 mld. lei (2,6% din PIB si 6,2% din venituri). Anul acesta, dupa toate calculele, va plati dobanzi la datorie de 61 mld. lei (3% din PIB si 8,3% din venituri).

Si un lucru nebagat in seamna, pe de-antregul. Necesarul de finantare, in 2026, este de 278 mld. lei (56 mld. euro), potrivit calculelor Finantelor - din care 127 mld. lei inseamna deficitul bugetar (datorie noua) si 151 mld. lei inseamna refinantarile (datorii ajunse la scadenta si rostogolite). Dar, cand statul se refinanteaza, o face la dobanzi mai mari. O crestere, chiar si cu 1% a dobanzilor, la o refinantarea de 151 mld. lei, de cat este nevoie in acest an, insemna un cost suplimentar pentru buget, ca dobanda simpla, de 1,5 mld. lei (151 mld. lei X 0,01a 1,5 mld. lei). Si asta pentru un an. Dar refinantarile se fac pe ani de zile, ceea ce multiplica costul, fara ca economia sa primeasca ceva pentru ca banii sunt, practic, cheltuiti de mult.

Cum a reusit Germania sa-si reduca datoria

￢ In 2010, Germania avea o datorie publica de 81% din PIB. In 2019, aceasta intrase sub pragul de 60% din PIB (59,5% din PIB). Pandemia a obligat tara sa treaca din nou peste limita trasata de Tratatul de la Maastricht, dar nu a depasit-o cu mult. Anul trecut, datoria tarii a fost de 63,5% din PIB. Datoria Romaniei va fi, la finalul anului, de 61,5% din PIB. Doar ca Romania se imprumuta de doua ori mai scump decat Germania (Germania se finanteaza la un randament mediu de 3%, iar Romania de 7%, la obligatiuni pe zece ani).

￢ Cum a reusit Germania sa-si reduca datoria cu 20 de puncte de PIB, in nici zece ani? Germania a facut ce face azi Romania si ar trebui sa faca si in anii ce vin. Dar Germania a facut-o mult mai drastic. In primul rand, a introdus in Constitutie, in 2009, o "frana a datoriei" ("Schuldenbremse") care limiteaza noile imprumuturi. "Schuldenbremse" a interzis Guvernului Federal sa se imprumute cu mai mult de 0,35% din PIB, anual. Intre 2014 si 2019 (inainte de pandemie), Germania nu a avut deficit bugetar, iar excedentul bugetar a fost folosit pentru rambursarea datoriilor existente. Apoi, a pus biciul pe cei care nu-si plateau taxele - gestionarea atenta a veniturilor si a cheltuielilor a condus la scaderea datoriei publice de la peste 80% din PIB, la sub 60% din PIB, in nici zece ani. Economia bazata pe un export masiv a ajutat puternic, generand incasari mari la buget, a stimulat cresterea PIB si a diluat ponderea datoriei in Produsul Intern Brut.