Eveniment

￢ PNL a decis ca nu va mai participa la guvernare alaturi de PSD - este o decizie luata intr-un for larg al partidului l USR a hotarat ca se retrage din guvern, iar UDMR, care tace de trei zile si nu a participat la votul motiunii de cenzura, este un partid mic. AUR, un partid aflat pe val, spune ca nu merge la consultarile de la Cotroceni pentru formarea viitorului guvern.

Nu stim cum vor fi lucrurile in viitor, dar cum sunt ele astazi, PSD va trebui sa formeze viitorul guvern. PSD are 150 de mandate parlamentare (Senat si Camera Deputatilor), care inseamna insa 32% din structura parlamentului. Complet insuficient pentru o guvernare. Iar Sorin Grindeanu, seful PSD, a spus ieri ca "PSD nu intra intr-un guvern minoritar".

Dar PSD este cel care a initiat motiunea de cenzura care a condus la caderea guvernului Bolojan. Atata vreme cat nu este instalat un nou guvern, guvernul demis de parlament ramane in functie. Dar este doar un administrator, nu poate lua decizii majore. Nu poate decide, de pilda, in privinta listarii pe Bursa companiilor de stat din domeniul energiei. Or, listarea companiilor - intentia de listare, pentru ca nu exista niciun proiect in acest sens -, este unul din argumentele forte ale motiunii care a avut drept rezultat caderea guvernului.

Sorin Grindeanu spune ca l-ar accepta pe ministrul finantelor, Alexandru Nazare, ca premier. O spune indirect: "Daca as spune ca Nazare este un tip OK si-ar lua injuraturi ca este pesedist". Intelegerea la formarea actualei coalitii destramate a fost ca primii doi ani premier va fi cineva de la PNL si urmatorii doi de la PSD. Dar, in contractul lor social, nu scrie ca vreunul din parteneri poate sa-l excluda din poveste pe celalalt. Acum ca PSD a rupt acest contract, toata intelegerea este nula. Protocolul celor doua partide nu este inregistrat la tribunal, asa ca niciuna din parti nu poate cere daune. Dar, ca sa propui un alt membru al PNL, pe mandatul de un an ramas al premierului demis, ar insemna ca liberalii sa faca un congres si sa-l demita pe Bolojan, seful lor. Este imposibil sa crezi acum asa ceva. Si inca. Daca credem sondajele, Bolojan are 25% in incredere publica, in ciuda deciziilor controversate pe care le-a luat. Cu zece puncte peste scorul partidului sau, la incredere. La PSD, lucrurile sunt complet inversate. PSD are 25% incredere, iar seful partidului, Sorin Grindeanu, doar 12%. Cine pe cine trimite mai repede la pensie?

Reactii dupa demiterea guvernului Bolojan

Alina Cretu, FAPPR: "Costul intreruperii guvernului il vor plati fermierii. Primul risc este blocajul fondurilor europene, iar apoi un euro mai scump inseamna o marja mai mica sau chiar o pierdere directa. Suntem fara pilot cand turbulenta este maxima"

Votul motiunii de cenzura din Parlament, prin care a picat guvernul Bolojan marti, 5 mai, nu aduce doar o criza politica, ci costul acestei intreruperi il vor plati fermierii, care anticipeaza cel putin trei riscuri majore: blocajul fondurilor europene, intarzierea platii subventiilor si cresterea costurilor din cauza dependentei de importuri pentru ingrasaminte, pesticide, carburanti si echipamente, considera Alina Cretu, director executiv, Forumul Agricultorilor si Procesatorilor Profesionisti din Romania, cea mai mare asociatie de fermieri din tara, cu peste 1.800 de membri, care lucreaza circa 2 milioane de hectare de teren agricol.

"Costul acestei intreruperi il vor plati fermierii. Primul si cel mai concret risc este blocajul fondurilor europene. Un guvern interimar nu poate semna angajamente noi, nu poate emite ordine de ministru si nu poate debloca transe noi. Suntem in luna mai, in plina campanie agricola. Fermierii care au investit in culturi de primavara, bazandu-se pe subventii si pe plati compensatorii anuntate, nu stiu astazi cand si daca banii vor ajunge la timp", a spus pentru ZF Alina Cretu.

Ea a completat ca incertitudinea in agricultura, un sector oricum dependent de vreme, nu este abstracta, ci se traduce direct in decizii de finantare, in credite refuzate de banci si in inputuri agricole achizitionate in conditii tot mai dificile.

"Al doilea risc este rata de schimb si costul finantarii. Criza politica prelungita pune presiune pe leu. Orice depreciere loveste imediat in agricultura romaneasca, care este masiv dependenta de importuri pentru ingrasaminte, pesticide, carburanti si echipamente. Un euro mai scump inseamna o marja mai mica sau o pierdere directa pentru fermier, fara nicio posibilitate de ajustare rapida", a intarit ea.

Alina Cretu, FAPPR: Agricultura nu poate intra in vacanta politica. Avem o fereastra de cateva saptamani in care deciziile conteaza pentru recolta acestui an. Daca politicienii nu inteleg asta, fermierii o vor intelege pe pielea lor si nu in sens metaforic.

Ieri, de exemplu, euro a atins cea mai mare valoare din istorie, de 5,2688 lei - curs de referinta anuntat de BNR. Mai mult, euro a crescut cu 10% fata de leu, din 28 aprilie, inainte de acutizarea crizei politice, si pana ieri.

Al treilea risc este lipsa de decizii tocmai cand era nevoie de masuri urgente in agricultura, a mentionat Alina Cretu, care are o ferma in Baragan. Fermierii aveau nevoie de un guvern cu puteri depline care sa activeze mecanismele de sprijin europene, sa negocieze cu Bruxelles-ul sa fie mai flexibil in anumite situatii si sa propuna cadrul de lucru pentru perioada imediat urmatoare. "Un cabinet interimar nu poate face nimic din toate acestea. Suntem, practic, fara pilot tocmai cand turbulenta este maxima."

Si apoi mai exista un risc, dincolo de agricultura, si anume semnalul pe care il trimitem investitorilor, a spus Alina Cretu. "Romania atrage tot mai greu capital in sectorul agroalimentar. Instabilitatea politica confirma perceptia ca nu suntem o destinatie predictibila. Asta se traduce in proiecte amanate, finantari retrase si un sector care continua sa exporte materii prime in loc sa creeze valoare adaugata acasa", a precizat aceasta.

Ea se asteapta acum ca clasa politica sa ofere rapiditate si nu negocieri de trei luni sau crize de identitate in interiorul partidelor. "Agricultura nu poate intra in vacanta politica. Avem o fereastra de cateva saptamani in care deciziile conteaza pentru recolta acestui an. Daca politicienii nu inteleg asta, fermierii o vor intelege pe pielea lor si nu in sens metaforic", a conchis aceasta. Florentina Nitu

Sebastian Metz, AHK Romania: "Reformele asumate prin PNRR, SAFE si pentru aderarea la OCDE nu mai sunt o rugaminte, ci o cerinta". Volker Raffel avertizeaza ca Romania risca pierderea ultimului rating de investitii

Comunitatea de afaceri romano-germana cere mediului politic sa continue agenda de reforme asumata prin PNRR, prin programul SAFE si prin procesul de aderare la OCDE, avertizand ca, in lipsa lor, climatul de business se va deteriora. Mesajul continua linia trasata de cei doi lideri ai AHK in aprilie, la conferinta Cities of Tomorrow 2026, unde Volker Raffel si Sebastian Metz au pus stabilitatea pe primul plan al discutiei despre dezvoltare urbana si investitii.

Comunitatea germana de afaceri din Romania cere mediului politic sa continue agenda de reforme asumata prin Planul National de Redresare si Rezilienta (PNRR), prin programul SAFE si prin procesul de aderare la Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica (OCDE), avertizand ca, in lipsa acestora, climatul de business se va deteriora. Cererea vine la o zi de la motiunea de cenzura prin care guvernul condus de Ilie Bolojan a cazut.

"Solicitam mediului politic sa se asigure ca cel putin masurile de reforma asumate prin PNRR, prin programul SAFE si cele pentru aderarea la OCDE vor fi realizate in modul in care au fost propuse. Agenda de reforme pe care guvernul ar trebui sa o indeplineasca trebuie sa continue. Nu mai este doar "ceva" bun de avut, nu mai este o rugaminte, este o cerinta. In caz contrar climatul de business din Romania se va deteriora", a spus Sebastian Metz, directorul general al Camerei de Comert si Industrie Romano-Germane (AHK Romania), cu ocazia intalnirii lunare a membrilor comunitatii AHK.

Sebastian Metz a explicat ca aceste masuri sunt necesare pentru ca mediul de afaceri sa fie competitiv, conectat la nivel international si sa beneficieze de un cadru clar, predictibil, solid si bine construit pentru a desfasura activitati economice in Romania. Intalnirea a fost organizata pe tema "Romania in pragul aderarii la OCDE: este pregatita pentru un salt bazat pe standarde?", iar directorul general al AHK a subliniat ca aderarea la organizatie va imbunatati activitatea de afaceri din tara, intrucat multe fonduri de investitii si companii internationale investesc doar in tari care indeplinesc criteriile de aderare la OCDE.

Doar aderarea la OCDE nu este insa suficienta pentru a mentine Romania pe o traiectorie de crestere economica, este de parere Volker Raffel, presedintele AHK Romania.

"Desi acesta este un pas important, benefic pentru comunitatea de afaceri, Romania trebuie sa faca anumite reforme. Tara are in acest moment cel mai scazut nivel al investitiilor, iar noi avem nevoie de un semnal clar ca este mentinuta credibilitatea finantelor statului. Altfel exista riscul pierderii ultimului rating de investitii, ceea ce ar duce la deteriorarea cursului de schimb, la dobanzi mai mari, la costuri mai ridicate, la inflatie mai mare si la probleme bugetare mai grave. Toate acestea fac parte dintr-un cerc vicios care ar putea continua la nesfarsit", a explicat Volker Raffel.

El a adaugat ca statul roman continua sa inregistreze intarzieri semnificative la plata, desi in cateva domenii comportamentul s-a imbunatatit. Este vorba de intarzieri la rambursarea restantelor catre furnizorii de energie si de plati intarziate ale fondurilor UE, din cauza deficientelor administrative.

Stabilitatea, mesaj recurent al liderilor AHK

Avertismentul celor doi lideri ai AHK continua linia trasata in luna aprilie, la conferinta Cities of Tomorrow 2026, unde Volker Raffel si Sebastian Metz au pus stabilitatea pe primul plan al dezbaterii despre dezvoltare urbana si competitivitate economica. Atunci, Volker Raffel a invocat furtuna recenta din zona Moldovei pentru a sublinia ca orasele romanesti trebuie facute "mai reziliente si mai aparate", iar Sebastian Metz a vorbit despre comunitatile locale ca surse de stabilitate intr-un context in care companiile germane au nevoie de predictibilitate pentru a-si mentine si extinde investitiile in Romania. Ambele interventii au pornit de la aceeasi observatie care revine acum, mutata din planul dezvoltarii urbane in cel al politicilor publice: increderea si stabilitatea sunt preconditia oricarei decizii de investitie pe termen lung.

24 din 25 de capitole, inchise

In ceea ce priveste calendarul aderarii, Romania are sanse sa devina membra OCDE in acest an, intrucat a inchis 24 din cele 25 de capitole, dupa cum a precizat Luca Niculescu, coordonatorul national pentru procesul de aderare. Cele mai dificile comisii OCDE - cea pentru afaceri fiscale, pentru piete financiare si pentru investitii - au dat evaluari pozitive.

"Acest lucru a implicat analize detaliate ale politicilor noastre fiscale, ale pensiilor private, ale politicilor de asigurari, investitiilor si conduitei responsabile in afaceri", a explicat Luca Niculescu. El a subliniat ca parteneriatul dintre sectorul privat si guvern va fi esential pentru implementarea unor reforme adaptate nevoilor reale ale companiilor: "Beneficiile aderarii la OCDE nu sunt doar teoretice - ele se resimt in viata de zi cu zi prin politici mai bune, un climat investitional mai atractiv si oportunitati de afaceri mai bune. Le vom putea valorifica pe deplin doar daca ramanem uniti, ne mentinem angajamentul fata de reforme si adoptam schimbarile necesare pentru ca Romania sa isi atinga intregul potential".

In cadrul dezbaterii moderate de Dan Carbunaru, directorul Calea Europeana, reprezentanti ai mediului de afaceri, diplomatic si academic au intarit nevoia de reforme.

Dragos Anastasiu, presedintele Eurolines Group Romania, a vorbit despre nevoia unei schimbari de mentalitate in zona politica, dar si in mediul de afaceri si in societate: "Avem reglementari - nu le respectam. Nu doar statul, ci si mediul de afaceri si oamenii, in general, in multe situatii din Romania". Apartenenta la OCDE va permite elaborarea unor legi si proceduri mai bune, dar statul roman are nevoie de presiune pentru a le pune in aplicare. "De aceea trebuie sa fim umar la umar cu statul roman, cu toti oamenii implicati, pentru a putea valorifica aceste oportunitati", a concluzionat Dragos Anastasiu.

Sandrina Kobinger, sefa Sectiei Economice din cadrul Ambasadei Republicii Federale Germania la Bucuresti, a aratat cum aderarea Germaniei la OCDE a imbunatatit sistemul national de educatie, prin introducerea unor standarde comune. Avantajele aderarii constau in faptul ca tarile pot invata unele de la altele, prin impartasirea experientelor. "Nu cred ca doar Romania poate beneficia de OCDE, si OCDE poate beneficia de experientele Romaniei, iar Romania poate deveni un model important pentru alte tari care vor sa urmeze un anumit exemplu", a spus Sandrina Kobinger.

Aderarea la OCDE inseamna multe lucruri bune si pentru educatie, a punctat si Dorel Paraschiv, prorector la Academia de Studii Economice din Bucuresti, mentionand potentiale parteneriate intre universitati sau intre universitati si mediul de afaceri. In felul acesta se poate realiza o formare adecvata a viitorilor angajati, care va duce intr-un final la schimbarea de mentalitate de care Romania are nevoie. Bogdan Alecu

S&P, dupa caderea guvernului de la Bucuresti: Reducerea deficitelor Romaniei nu este optionala

￢ "Este important, intrucat angajamentul Romaniei de a reduce deficitele bugetare implica masuri suplimentare de consolidare in urmatorii ani."

Agentia de rating S&P a scris miercuri ca prabusirea guvernului de coalitie de la Bucuresti ar putea complica discutiile privind bugetul pentru 2027.

"Acest lucru este important, intrucat angajamentul Romaniei de a reduce deficitele bugetare implica masuri suplimentare de consolidare in urmatorii ani.", a declarat Karen Vartapetov, Lead Analyst for CEE & CIS Sovereign Ratings at S&P Global Ratings intr-un interviu pentru Reuters.

Guvernul a cazut si principalele reprosuri ce i-au fost aduse au fost ca au pus pe umerii populatiei o povara greu de sustinut, in numele scaderii deficitelor.

Pe 3 aprilie 2026, S&P Global Ratings a confirmat ratingurile de credit suveran pe termen lung si scurt, in valuta straina si locala, ale Romaniei, la nivelul "BBB-/A-3". Perspectiva ramane negativa.

Potrivit reprezentantului agentiei, posibilele retrogradari ale ratingurilor de credit ale Ungariei si Romaniei reflecta riscul fiscal cu care se confrunta cele doua tari europene emergente.

Impactul stagflationist al socului preturilor la energie la nivel mondial coroborat cu masurile de sprijin din domeniul energetic vor exercita probabil o presiune suplimentara asupra pozitiilor fiscale, deja solicitate de cheltuielile ridicate in domeniul apararii si de transferurile sociale generoase, a adaugat Karen Vartapetov pentru Reuters.

"Perspectivele noastre negative privind Ungaria si Romania, precum si recenta retrogradare a ratingurilor de credit ale Slovaciei reflecta in mod clar aceste riscuri", a declarat Vartapetov. Roxana Rosu