Eveniment

￢ Dar a majorat si salariile si pensiile din bani pe care nu-i avea ￢ Le-a majorat din imprumuturi si, astfel, deficitul bugetar a sarit de 9% din PIB, iar, pe cale de consecinta, datoria publica a crescut cu 5,5 puncte de PIB, intr-un singur an ￢ Acum, guvernul trebuie sa faca un plan pentru reducerea datoriei, asa cum a facut unul pentru reducerea deficitului.

Crestere economica, deficit bugetar, datorie publica, toate merg mana in mana. Daca nu ai crestere economica, deficitul, ca pondere in PIB, nu poate fi redus doar prin reduceri de cheltuieli pentru ca poti si trebuie sa reduci cheltuielile inutile, dar nu poti reduce totul.

Romania a depasit, in octombrie trecut, pragul datoriei de 60% din PIB. Potrivit legii fiscal-bugetare, la un asemenea prag, dincolo de inghetarea anvelopei cheltuielilor salariale, trebuie venit cu un plan de reducere a datoriei publice cu o rata medie de 5% pe an. Este greu de spus daca un astfel de plan va exista curand, in pofida legii care il pretinde urgent.

Pragul limita de 60% din PIB a datoriei este conditia obligatorie pentru a incepe discutiile privind aderarea unei tari la zona euro, discutie pe care BNR a inghetat-o inainte de pandemie si nu a mai reluat-o dupa, intrucat nu mai avea sens, avand in vedere panta pe care care aluneca economia - inflatie peste tinte, deficit bugetar scapat din mana.

Ca sa ai deficit bugetar mai mic, trebuie sa ai venituri mai mari, deci o crestere economica mai mare decat acest deficit. Atunci si datoria, ca pondere in PIB, s-ar reduce. Cheia este, asadar, cresterea economica, o crestere care insa nu vine. Si sa te intorci inapoi la o crestere economica de peste 4% ca in anii buni, mizand, din nou, pe un avans al PIB care isi intemeiaza cresterea pe imprumuturi, este imposibil. O crestere de 0,9% in 2024 si una de 0,6% in 2025 (sau una de sub 1% din PIB, anticipata in 2026), nu ajuta la reducerea datoriei publice. Este drept ca, in 2025, deficitul s-a redus de la 8,6% din PIB, in 2024, la 7,6% din PIB. Dar imprumuturile nu au fost cu mult mai mici, asa ca datoria publica a crescut cu 5,4 puncte de PIB, intr-un singur an. Daca privim statisticile, vedem ca, in anii cu crestere mare, de peste 4%, datoria publica a crescut, dar a crescut cu o jumatate de punct sau un punct din PIB, anual. In anii cu crestere economica slaba, datoria publica a crescut pana la cer. In 2024 si 2025, ani cu crestere de sub 1%, datoria publica a crescut, cumulat, cu 11 puncte, de la 49% din PIB, la peste 60% din PIB. In 2022, cand economia a crescut cu 4,1%, datoria publica s-a redus cu 0,5 puncte din PIB.

Daca privim tabloul european, vedem ca Romania este cam pe la jumatate, in clasamentul indatorarii. Grecia are o datorie de 150% din PIB. Sunt cinci tari in UE care au datorii de peste 100% din PIB. Franta are o datorie publica de 118% din PIB, dar are ratingul AAA si se imprumuta la costuri acceptabile, pe cand Romania, cu o datorie la jumatate fata de cea a Frantei se imprumuta la dobanzi aproape prohibitive.

Diferenta dintre Romania si alta tari indatorate din UE (15 tari ale Uniunii au datorii de peste 60% din PIB) este ca aceste tari au acumulat datorii intr-un timp indelungat, pe cand Romania le-a acumulat superapid.

Ministrul Finantelor, Alexandru Nazare, spune ca depasirea pragului de indatorare de 60% din PIB nu inseamna o criza, inseamna ca soldul datoriei a crescut, cu vremea. Este drept, dar datele arata ca datoria publica a crescut, de la 46,6% din PIB in 2020, la 60% din PIB in octombrie 2025, deci cu peste 13 puncte, in doar sase ani. Iar sa-ti faci planuri ca reduci datoria cu cresteri economice de sub 1%, inseamna sa construiesti pe nisip.