Companii

Ajutoarele de stat nu mai sunt accesate predominant de multinationale, asa cum se intampla in primii ani dupa lansarea schemelor de finantare, ci intr-o proportie aproape egala de companiile straine si cele romanesti, spune Iulian Sorescu, partener in cadrul companiei Kinstellar.

"Intr-adevar, la inceputurile ajutoarelor de stat, foarte multe dintre companiile care aplicau erau companii multinationale, pentru ca aveau experienta celorlalte tari, primisera finantari similare in Ungaria, in Polonia, stiau despre ce este vorba si cereau si in Romania. In momentul de fata s-a echilibrat, iar mixul este undeva la 50%, insemnand ca jumatate dintre companiile care acceseaza ajutoare de stat sunt companii multinationale, iar jumatate sunt companii romanesti", a spus el in cadrul conferintei ZF Cei mai mari jucatori din economie 2026.

Ce a mai declarat Iulian Sorescu in cadrul conferintei ZF:

￢ Am contribuit cu un portofoliu de proiecte de ajutor de stat de minimum 2,5 miliarde de euro, la aceasta crestere economica. Au fost companii mari, ca au fost companii mici, a fost la inceputul introducerii finantarilor nerambursabile in Romania sau fie ca sunt in momentul de fata, totusi sunt 2,5 miliarde de euro.

￢ Avem si noi o rata de succes: noua din zece proiecte din portofoliul nostru au fost aprobate in acesti 20 de ani, ceea ce inseamna ca totusi au fost foarte multe companii care si-au finantat cresterea prin ajutoare de stat, prin finantari nerambursabile. Ma gandeam saptamana trecuta cate dintre companiile pe care le-am ajutat nu ar fi facut proiectele respective in lipsa ajutoarelor de stat. Am ajuns undeva la 40% dintre companii care, daca nu ar fi primit ajutoare de stat, nu ar fi facut proiectele respective, le-ar fi facut mai mici sau le-ar fi intarziat. Si asta a fost valabil dintotdeauna, de cand s-au lansat ajutoarele de stat in 2007, si este valabil si acum.

￢ Daca anul trecut n-a fost un an de succes din prisma ajutoarelor de stat, pentru ca nu au existat bugete disponibile, in acest an, cand Guvernul a anuntat acel pachet de relansare de 4 miliarde de euro pentru ajutoare de stat, suntem asaltati de companii care ne intreaba care sunt criteriile Existenta acestor finantari nerambursabile atrage ca un magnet investitii suplimentare, indiferent ca este vorba despre companii multinationale sau companii romanesti.

￢ In ultimii sase-sapte ani, sunt 2 miliarde de euro care au fost proiecte de investitii finantate prin ajutoare de stat. Acest pachet de ajutoare de stat pentru urmatorii sapte ani pune pe masa o suma dubla, in aceeasi perioada de sapte ani, pune pe masa 4 miliarde de euro intr-un mod total diferit fata de trecut.

￢ Daca in trecut se finantau, pe rand, aproape toate investitiile si nu conta foarte mult domeniul din care veneai, acest pachet este gandit strategic. Exista o schema de ajutor de stat pentru productie, in domeniile sau pentru produsele care au deficit comercial, unde se importa mai mult decat se exporta.

￢ Primul domeniu in Romania cu deficit maxim este industria farma, avem un deficit de 4,5 miliarde de euro care trebuie acoperit. Tocmai de aceea sunt companii farmaceutice care se uita la Romania pentru investitii.

￢ Am participat impreuna la lansarea companiei STADA le-am obtinut ajutor de stat. Este o firma farmaceutica ce produce medicamente in Romania si acel proiect va atrage, ca un magnet, si alte investitii in farma doar cu ajutoare de stat. In lipsa lor companiile se vor duce in Ungaria, in Polonia si in celelalte tari.

￢ Pe langa aceasta schema de ajutor de stat, care finanteaza companiile din productie, pentru prima data dupa Revolutie vom avea o schema de ajutor de stat pentru R&D. Se vor finanta costurile de cercetare-dezvoltare, dar si costurile de generare a produselor care sa fie produse aici, in Romania, nu sa plece in afara. Va fi, practic, o schema compacta in care pornesti de la zero, faci cercetare, obtii rezultate palpabile, mergi mai departe in dezvoltare, gasesti un produs sau un serviciu care functioneaza si pe care sa il poti pune ulterior in productie.

￢ Extrem de putine companii de productie din Romania au centre de cercetare-dezvoltare, pentru ca firmele multinationale au transferat in Romania proiecte de productie, in special de asamblare, urmand ca partea de cercetare-dezvoltare, designul produselor si conceptia acestora sa ramana in Germania si in alte tari dezvoltate.

￢ Printr-un astfel de pachet de ajutoare de stat vom vedea o trecere graduala de la simpla asamblare a produselor catre produse cu valoare adaugata mare, care vor fi gandite si create in Romania. Un miliard de euro pentru schema de productie, un miliard de euro pentru schema de cercetare-dezvoltare.

￢ Incet-incet se face tranzitia catre o combinatie intre cash si tax incentives, adica scutiri de impozite viitoare. Asa este in Ungaria, in Germania, in Polonia, in Cehia si in toate tarile din Vest. Nu este neaparat avantajos pentru companie, pentru ca este altceva sa primesti banii cash imediat ce ai terminat investitia versus sa ai un mix intre cash si scutiri de impozit pe profit pe urmatorii sapte ani. Dar este clar ca banii, la un moment dat, trebuie cantariti si distribuiti din ce in ce mai bine.

￢ Pe ce sectoare pariati? In momentul de fata, cererea mare de proiecte pe care o avem noi vine din farma, vine din industria alimentara, vine din materiale de constructii si, surprinzator, de o luna de zile, de cand a aparut draftul schemei de ajutor de stat pentru R&D si am discutat cu destul de multe companii din Romania, acestea spun ca sunt interesate sa aduca businessul in Romania."

￢ Dintre cele pe care le-am abordat in ultima luna, undeva la 15 companii, 50% sunt interesate exact de partea de cercetare-dezvoltare. Va fi foarte important cum va arata varianta finala a acestui ghid si pe ce se va baza. Dar, pe baza draftului, noi stim deja 90% dintre criterii si cred ca nu va fi o explozie, pentru ca o trecere de acest gen nu se face imediat. Va fi insa o trecere graduala si vom vedea probabil peste doi-trei ani.

￢ Sunt exemple de companii care, daca nu ar fi existat aceste scheme, nu ar fi adus in Romania aceasta divizie. In special companiile din automotive, unde produsele vin pregatite, gandite si dezvoltate in afara, dar si in farma si in toate domeniile cu componenta tehnologica.