Business international

Suedezul Johan Norberg a scris si editat peste 20 de carti despre istorie, omenire, economie, capitalism, progres, globalizare si libertate, in care crede cu tarie.

Cel mai bogat om al lumii si cel mai in voga capitalist al momentului, Elon Musk, si-a sfatuit admiratorii sa citeasca in special "The Capitalist Manifesto: Why the Global Free Market Will Save the World" (Manifestul capitalist: de ce piata libera globala va salva lumea), o carte publicata in 2023 in care Norberg apara capitalismul si rolul sau in crearea prosperitatii si inovatiei.

Titlul face referire la "Manifestul comunist", redactat de Karl Marx si Friedrich Engels si publicat in 1848. Urmatoarea carte a suedezului, este "Peak Human: What We Can Learn from History's Greatest Civilisations" (Apogeul umanitatii: Ce putem invata din cele mai mari civilizatii ale istoriei), in care sunt analizate ascensiunea si caderea a sapte dintre cele mai mari si inovatoare civilizatii ale omenirii - si cum ne putem asigura ca epoca de aur in care traim nu se sfarseste intr-un colaps. O concluzie a lui este ca daca deschiderea catre invatare si comertul sunt atributele civilizatiilor mari, atunci construirea de ziduri pentru protejarea dominatiei a adus adesea declinul acestora.

Johan Norberg este istoric, dar nu unul in sens traditional, ci al ideilor. Este si cercetator, la Institutul Cato din Washington. Este realizator de documentare, inclusiv pentru publicul american. Participa des la discutii cu teme grele despre problemele omenirii la institutii globale, cum este FMI. Johan Norberg poate spune, cu siguranta, incotro se indreapta omenirea si cum am ajuns aici. Sau cel putin poate oferi lectii din istorie pentru secolul XXI.

El este invitatul special al editiei de anul acesta a Galei ZF, care va avea loc pe 23 noiembrie 2026 la Bucuresti. Va fi o editie speciala deoarece va marca 20 de ani de UE pentru Romania. Va fi o gala aniversara despre companiile, antreprenorii si liderii care au construit Romania europeana si despre cei care vor defini urmatoarea etapa.

Pentru editia de anul trecut, Ziarul Financiar l-a adus la Bucuresti pe italianul Enrico Letta, ales de Consiliul European sa faca o analiza cuprinzatoare despre viitorul pietei unice, in care sa identifice vulnerabilitatile Uniunii Europene si sa gaseasca solutii pentru consolidarea acesteia astfel incat ea sa ramana relevanta in competitia cu alte puteri economice si geopolitice mondiale.

Din "Manifestul capitalist", Musk, din 2021 cel mai bogat om din lume, recomanda in special capitolul 4, "In apararea celor 1%", in care Norberg contrazice cu argumente teoria marxista ca in capitalism avutia este construita prin exploatarea altora. Acumularea de avutie reflecta crearea de valoare reala si inovatie pentru societate. Autorul critica teoriile anticapitaliste bazate pe inegalitatea veniturilor si subliniaza ca intr-o economie de piata libera bogatia este rezultatul serviciilor pentru care consumatorii platesc de bunavoie, punand accentul pe reducerea saraciei absolute. Intre timp, intre Musk si Norberg s-a dezvoltat o colaborare privind dezbaterile pe temele capitalismului, inovatiei si afacerilor. Suedezul il considera pe omul de afaceri american un inovator modern, un motor al pietei libere si un aparator al progresului umanitatii. Insa lumea idelilor lui Norberg este mult mai vasta. Intr-un articol publicat in The Washington Post in octombrie 2025, el analizeaza paralelele dintre declinul Imperiului Roman si situatia actuala a Statelor Unite, bastionul capitalismului modern. In articol, istoricul pune in opozitie mentalitatea de tip Atena cu cea de tip Sparta. Norberg scrie ca marile civilizatii nu cad din cauza destinului sau a varstei inaintate, ci din cauza unei schimbari de mentalitate. Ele trec de la o deschidere de tip Atena, bazata pe comert, pluralism, inovatie si libertate, la o mentalitate anxioasa de tip Sparta, marcata de control, bariere comerciale, tribalism si radicalism.

Caderea Romei nu s-a produs peste noapte, spune Norberg, dar a fost accelerata de factori interni precum cresterea taxelor, devalorizarea monedei (reducerea continutului de metale pretioase din monede, inflatia severa, controlul preturilor si programele extinse de asistenta sociala ("paine si circ") care au devenit greu de sustinut. Autorul atrage atentia ca America risca sa repete greselile trecutului prin reactii de respingere a comertului liber, a migratiei si prin acumularea unei datorii publice uriase.

Separat, intr-o discutie la FMI, Norberg a aratat ca, intr-un fel, aceasta epoca de aur pe care o traim acum este cea mai stralucita dintre toate, deoarece, pentru prima data, progresul nu s-a limitat la o singura regiune.

Pentru prima data, lumea are o ordine bazata pe reguli care permite chiar si tarilor mici de la periferie si regiunilor din intreaga lume sa aiba acces la cunoastere si tehnologie prin intermediul comunicatiilor digitale si al comertului, incepand astfel sa prospere. Iar acest lucru necesita o anumita ordine mondiala. Este nevoie de efortul de a stabili reguli, de a purta negocieri, de a ajunge la compromisuri si de a practica un comert reciproc avantajos, in loc de rezolvarea problemelor pe calea razboiului. "Acesta este un fenomen nou la nivel mondial; modul in care invatam unii de la altii si actiunile noastre" inclusiv diseminarea cunostintelor prin intermediul FMI si al altor institutii " contribuie la prosperitatea tuturor civilizatiilor si, intr-un fel, reprezinta o modalitate de a evita concentrarea tuturor resurselor intr-un singur loc, spune cercetatorul suedez.In trecut, declinul si prabusirea Romei au dus la o perioada de 500 de ani de intuneric, deoarece lumea a pierdut cunostinte si capacitati pe care a trebuit, ulterior, sa le redescopere, a avertizat Norberg. "Astazi, speram sa evitam acest lucru, intrucat exista mai multe centre capabile sa utilizeze si sa valorifice cele mai bune solutii, diseminandu-le apoi in intreaga lume".