×

Accesează contul My Orange

Business international

Johan Norberg, istoric, scriitor si cercetator, special la Gala ZF 2026, luni 23 noiembrie. Despre...

Johan Norberg, istoric, scriitor si cercetator, special la Gala ZF 2026, luni 23 noiembrie. Despre mancare si rolul corporatiilor in combaterea foametei

26.10.2026, 00:05 Sursa: zf.ro

Aplicatia Orange Sport este gratuita si poate fi descarcata din Google Play si App Store

La mijlocul secolului al XVIII-lea, consumul de calorii pe cap de locuitor in Franta si Anglia era scazut, situandu-se intre 1.700 si 2.200 de calorii pe zi. Pana in 1850, acesta a crescut la 2.500 - 2.800 de calorii, iar in 1950 a ajuns la 3.000 de calorii. Suedia, tara nordica, unde s-a nascut Johan Norberg, "a fost declarata libera de foamete cronica la inceputul secolului al XX-lea".

Cum s-a putut produce un asemenea progres in prima jumatate a secolului al XX-lea? Norberg identifica doi factori principali, ambii fiind rezultatul unor economii relativ libere. Primul a fost reprezentat de ingrasaminte. Procedeul Haber-Bosch - numit astfel dupa doi chimisti care lucrau pentru compania chimica germana BASF - a permis sintetizarea amoniacului (un ingredient esential in ingrasaminte) la scara industriala, ceea ce a dus la scaderea costurilor acestuia. Un alt factor important a fost reprezentat de utilajele agricole. Norberg explica: "In urma cu 150 de ani, era nevoie de 25 de oameni care sa lucreze o zi intreaga pentru a recolta si a treiera o tona de cereale". In schimb, cu o combina agricola moderna, o singura persoana poate realiza acest lucru in nu mai mult de sase minute. Aceasta, noteaza el, reprezinta o crestere a productivitatii de 2.500 de ori.

O alta sursa a unui progres urias in ceea ce priveste aprovizionarea cu alimente a fost celebrul agronom american Norman Borlaug.

Lucrand cu fermieri mexicani pentru Fundatia Rockefeller (finantata din surse private), Borlaug a creat un soi hibrid de grau cu randament ridicat, "care era rezistent la paraziti si nu depindea de durata luminii naturale". Noul soi de grau s-a raspandit rapid in Mexic, astfel incat, in 1963, "recolta a fost de sase ori mai mare decat in 1944".

Neimpacandu-se cu ideea de a-i ajuta doar pe mexicani, Borlaug a incercat sa transporte 35 de camioane incarcate cu seminte cu randament ridicat din Mexic la Los Angeles, pentru a fi expediate ulterior in India si Pakistan.

Politia mexicana si guvernul Statelor Unite au incercat sa blocheze transportul, invocand o interdictie americana privind importul de seminte. Insa Borlaug a insistat, a adus semintele la Los Angeles, iar apoi le-a trimis in Asia. Experimentul sau asiatic, numit "Revolutia Verde", a fost un succes. Norberg scrie: "Astazi, India si Pakistan produc de sase ori mai mult grau decat in 1965". Pe langa contributiile sale stiintifice, Borlaug a contribuit la o mai mare libertate a pietelor. Norberg subliniaza ca Borlaug "a convins multe guverne sa plateasca fermierilor preturile de pe piata mondiala, in loc sa-i oblige sa vanda la un pret fix, scazut". Textul are la baza informatii din cartea Progress: Ten Reasons to Look Forward to the Future, publicata de Johan Norberg in 2016.

Legal disclaimer:

Acesta este un articol informativ. Produsele descrise pot sa nu faca parte din oferta comerciala curenta Orange. Continutul acestui articol nu reprezinta pozitia Orange cu privire la produsul descris, ci a autorilor, conform sursei indicate.



Articole asemanatoare