Business international

Razboiul din Iran taie pe zi ce trece pofta de risc a investitorilor, iar acestia se refugiaza sub active sigure, cum este dolarul. In urma lasa monede ale economiilor emergente cum este forintul. Fata de dolar, moneda nationala a Ungariei s-a depreciat cu 6% in ultima luna. Cifra este o modalitate de a cuantifica efectele socului creat de conflictul din Orientul Mijlociu asupra economiei maghiare. Depreciere inseamna cresterea riscului de inflatie.

Pentru o banca centrala est-europeana sau occidentala, inmultirea unor astfel de riscuri este un cosmar, deoarece mandatul sau este de a tine sub control preturile. In Ungaria, ca in toate economiile est-europene si din zona euro, riscul este dat si de scumpirea energiei si mai ales a carburantilor.

Analistii spun ca in cazul bancii nationale maghiare se implinesc cele mai pesimiste scenarii. In februarie, dupa un an si mai bine de pauza, institutia a inceput ceea ce ar fi trebuit sa fie un nou ciclu de relaxare a politicii monetare, adica de reducere a dobanzilor, de care economia inghetata de ani de zile are mare nevoie.

Curajul a venit de la incetinirea inflatiei la 1,4% (fata de 8,3% in februarie in cazul Romaniei, cel mai ridicat nivel din UE - trebuie remarcat aici ca la apogeul valului inflationist european Ungaria a avut cea mai puternica inflatie din Uniune). Razboiul din Iran, cu intreruperea fluxurilor de gaze, petrol si ingrasaminte spre pietele internationale, i-a dat planurile peste cap. Prioritatea acum este urmarirea cu atentie a fortelor inflationiste.

Au aparut deja primele asteptari de crestere a dobanzilor, dupa cum scrie Portfolio.hu. Cele mai multe dintre bancile centrale din Vest au avertizat ca se inmultesc riscurile ca inflatia sa reinvie. Primii care le simt sunt soferii. In Ungaria, guvernul a plafonat preturile carburantilor, spre disperarea benzinarilor. Insa tara se confrunta cu probleme pe aceasta piata si din cauza pierderii accesului la petrol rusesc.

In aceste conditii, zeci de benzinarii au restrictionat alimentarea la pompa. Portfolio.hu da ca prim exemplu mai multe zeci de benzinarii maghiare ale gigantului polonez Orlen. Acest lucru poate sa para ciudat deoarece in Polonia autoritatile asigura ca nu sunt probleme cu aprovizionarea cu carburanti, iar unii analisti spun ca tara in sine este protejata de o criza de energie multumita diversificarii aprovizionarii. Polonia este data ca exemplu de stat unde carburantii se scumpesc mai lent decat in alte parti si de aceea guvernul nu s-a grabit sa ia masuri pentru franarea cresterii preturilor.

Dar nu este chiar asa. Recent, ministrul polonez al energiei Milosz Motyka a avertizat ca lumea este amenintata de cea mai severa criza a petrolului si gazelor din ultimii 50 de ani, intr-o situatie dificila fiind in special statele asiatice. Spre deosebire de acestea, Polonia are "absolut" asigurata aprovizionarea cu gaze, datorita "diversificarii".

Tara sa este un client fidel al SUA in ceea ce priveste achizitiile de gaze naturale lichefiate. In materie de carburanti, Orlen, companie de petrol, gaze si rafinare controlata de stat, de fapt "campionul national" din sectorul energiei, si-a pregatit rezerve suficiente si si-a asigurat aprovizionarea, reducandu-si in acelasi timp marjele, a spus ministrul.

Cu alte cuvinte, Orlen, sub conducerea statului, renunta la profit pentru a frana scumpirea carburantilor. Acelasi lucru s-a intamplat si la Grupa Azoty, producator de ingrasaminte si, de asemenea, companie de stat, pentru a nu ingreuna activitatea agricola in sezonul de primavara.

Totusi, in privinta carburantilor, guvernul "nu exclude un scenariu in care umbla la taxe", a spus ministrul energiei. Un sondaj de opinie recent arata ca majoritatea soferilor polonezi vor ca guvernul lor sa intervina pentru a stavili scumpirile la pompa. Ministrul a subliniat faptul ca Polonia trebuie sa produca energie "cat mai aproape de casa posibil" si sa-si construiasca suveranitate si independenta energetica.

Polonia are o productie locala de gaze redusa, iar Olren extrage combustibil din Marea Nordului, pe care-l expediaza acasa prin gazoductul polonez Baltic Pipe. Insa nimeni nu poate proteja aceste conducte in caz de razboi.

Expertii, cum sunt cei de la Allianz Trade, apreciaza ca intreruperea prelungita a aprovizionarii cu materii prime, in contextul razboiului din Iran, poate accelera inflatia in Polonia, poate slabi zlotul si creste riscul de recesiune si de umflare a datoriei.

Aceleasi lucruri sunt valabile si pentru Ungaria si Romania. In Ungaria recesiunea si stangarea economica alterneaza din 2022. Forintul este notoriu pentru instabilitate. Romania a intrat in recesiune tehnica la inceputul acestui an.

In Polonia, guvernatorul bancii centrale, Adam Glapinski, a explicat, intr-un interviu pentru The Wall Street Journal, ca razboiul din Orientul Mijlociu creeaza pe termen scurt riscuri inflationiste. Riscul cel mai mare vine de la dependenta tarii de importurile de materii prime.

Alti factori ajuta la tinerea inflatiei sub control: cererea slaba, incetinirea cresterilor salariale si importurile ieftine din China. Insa Polonia este lovita de actualul soc pe o pozitie de forta. Este campioana europeana la crestere economica.

Banca centrala a sfidat razboiul si tendintele si a redus dobanzile chiar la inceputul conflictului. Acum, institutia nu mai face angajamente in ceea ce priveste deciziile viitoare.