×

Accesează contul My Orange

Opinii

Leonardo Badea, prim-viceguvernator BNR: Noua provocare a finantelor digitale, inovatia si nevoia...

Leonardo Badea, prim-viceguvernator BNR: Noua provocare a finantelor digitale, inovatia si nevoia de mentinere a increderii in infrastructura de plati

18.11.2026, 13:19 Sursa: zf.ro

Aplicatia Orange Sport este gratuita si poate fi descarcata din Google Play si App Store

Evolutiile din ultima perioada intaresc ideea ca ceea ce ieri era doar o inovatie tehnologica importanta a devenit astazi un factor care ne modeleaza prezentul si aduce provocari complexe pentru viitor. Este o transformare care se vede deja in felul in care tot mai multi dintre noi platim, economisim si investim si de care depinde, in buna masura, modul in care economia romaneasca isi va valorifica potentialul, in conditii de siguranta si incredere. Este, in fapt, transformarea digitala a sistemului de plati sustinuta si de progresul inteligentei artificiale.

Un indicator al acestei transformari este amploarea platilor electronice. Potrivit statisticilor Bancii Centrale Europene, in a doua jumatate a anului 2025, in zona euro au fost efectuate peste 83 de miliarde de plati fara numerar, cu aproape 7% mai multe decat cu un an inainte. Inseamna, pentru o populatie de aproximativ 350 milioane de locuitori ai zonei euro si raportate la cele 184 de zile ale semestrului al doilea 2025, in medie statistica, mai mult de o plata pe zi pentru fiecare locuitor.

In Romania, numarul de plati zilnice per locuitor este inca la aproximativ jumatate din media zonei euro, dar ritmul de crestere este de peste cinci ori mai alert: in aceeasi perioada, numarul platilor fara numerar s-a majorat cu peste 37%. In acest context, securitatea infrastructurilor digitale devine o conditie esentiala pentru buna functionare a economiei.

Acest lucru este cu atat mai relevant cu cat popularitatea activelor digitale in Romania este importanta. La nivel national, rata de adoptie a criptoactivelor in randul populatiei de 18-64 de ani a fost estimata la 14,9 la suta pentru anul 2025, una dintre cele mai ridicate la nivel european. In plus, conform unor estimari preliminare, detinerile totale de criptoactive ale populatiei ar inregistra o valoare de pana la 12,9 miliarde euro.

La prima vedere, cele doua teme ale conferintei par distincte. Ele sunt, de fapt, fatete diferite ale aceleiasi problematici. Pentru a sustine aceasta afirmatie, as incepe cu o observatie simpla. Istoria banilor este, in fond, o istorie a increderii si a felului in care aceasta a fost garantata: mai intai prin pecetea batuta pe moneda, apoi prin semnatura de pe bancnota, iar mai tarziu prin banca centrala si prin sistemele de plati pe care ne bazam in fiecare zi. Fiecare inovatie monetara a trebuit sa raspunda, mai devreme sau mai tarziu, la aceeasi intrebare: cine garanteaza ca ceea ce primesc astazi va valora la fel si maine si ca nimeni nu mi-l poate lua pe nedrept?

Registrele distribuite, activele tokenizate, stablecoins si monedele digitale ale bancilor centrale nu schimba aceasta intrebare. Schimba doar locul in care trebuie cautat raspunsul. Iar acest raspuns depinde astazi, intr-o masura tot mai mare, de rezilienta infrastructurilor digitale si de securitatea cibernetica.

Permiteti-mi sa ma opresc, pe scurt, asupra unor evolutii recente pe care le consider relevante pentru discutia noastra si care ilustreaza acest lucru.

Vedem cu totii ca tehnologia registrelor distribuite a iesit din mediul de test si este astazi prezenta in produse si functionalitati tot mai utilizate. Potrivit (ESMA), valoarea actiunilor tokenizate a crescut de la aproximativ 300 de milioane de euro la sfarsitul anului 2024 la circa 1,9 miliarde de euro in iunie 2026, adica de peste sase ori in 18 luni. Piata ramane inca redusa in raport cu pietele traditionale, dar dinamica ei arata viteza transformarii.

In paralel, potrivit raportului de stabilitate financiara publicat luna aceasta de Rezerva Federala, capitalizarea globala a pietei stablecoin-urilor se plaseaza la aproximativ 310 miliarde de dolari. Aproape intreaga valoare este denominata in dolari americani, iar doua monede stabile, USDT, emisa de Tether, si USDC, emisa de Circle, concentreaza impreuna circa 85% din piata. Prin comparatie, monedele stabile ancorate la euro au o capitalizare de aproximativ 822 de milioane de dolari, sub 0,3% din volumul pietei americane. Dimensiunea acestei piete si concentrarea ei in jurul catorva emitenti pun in evidenta importanta guvernantei, a transparentei si a administrarii riscurilor. Cei mai multi emitenti de instrumente tokenizate sunt deocamdata din Asia, iar Statele Unite avanseaza rapid, mai ales prin tokenizarea titlurilor de stat si prin stablecoin-uri. Europa are propriile platforme si un cadru de reglementare dedicat, iar intrebarea care se pune acum este cum isi poate pune in valoare aceste avantaje.

Un pas important a fost facut la 21 septembrie, cand Eurosistemul a pus in functiune Pontes, o punte intre noile platforme si sistemul de plati al bancilor centrale din zona euro. Pana atunci, cine cumpara un titlu emis pe o platforma de active tokenizate il platea fie separat, prin sistemele clasice, fie cu instrumente digitale emise de entitati private, cum sunt stablecoins. Prin aceasta solutie, decontarea poate fi realizata in bani de banca centrala.

Pontes se sprijina pe o experienta de testare substantiala. In 2024, Eurosistemul a implicat 64 de participanti in zeci de teste si experimente privind decontarea in bani de banca centrala a tranzactiilor inregistrate pe registre distribuite, cu tranzactii in valoare de aproape 1,6 miliarde de euro. Pe aceste rezultate s-a construit trecerea de la testare la utilizarea efectiva.

Aici se intalnesc cele doua teme ale conferintei. Atunci cand o tehnologie trece de la pilot la infrastructura, se schimba natura riscurilor ei. Daca intr-un experiment un incident ramane o lectie de invatat, o infrastructura pe care piata se bazeaza zi de zi cere, de la bun inceput, un cu totul alt nivel de pregatire. De exemplu, o analiza recenta a ESMA avertizeaza ca, in majoritatea cazurilor, tokenul nu are aceleasi caracteristici ca actiunea propriu-zisa, ci reprezinta o creanta asupra unui intermediar care o detine. In plus, in multe structuri, tokenul se transfera pe registrul distribuit, in timp ce banii se deconteaza inca in afara lui. Acest decalaj este o sursa de risc; de aceea, solutiile precum Pontes urmaresc sa il inchida, deocamdata pentru tranzactiile dintre institutii.

De asemenea, sa nu uitam ca digitalizarea adauga o noua dependenta, de un numar restrans de furnizori de tehnologie, de la servicii cloud la solutii de custodie a cheilor criptografice. In acest context, rezilienta unei institutii financiare depinde tot mai mult de soliditatea fiecarei verigi din lantul ei de furnizori.

Asadar se reconfirma, una dintre lectiile importante pe care atat comunitatea financiara, cat si cea de securitate cibernetica le cunosc bine: riscul nu dispare, ci se transforma. Se muta in contracte, la noi tipuri de institutii, in detaliile noilor tehnologii, in sistemele criptografice. Fiecare dintre aceste puncte de legatura devine o posibila suprafata de atac. De aceea, intr-un mediu in care o tranzactie validata este, de regula, ireversibila, preventia este o parte importanta a strategiei de aparare.

In acest demers, inteligenta artificiala poate deveni un aliat important. Ea poate ajuta la verificarea codului contractelor inteligente inainte ca acestea sa fie puse in functiune, la monitorizarea in timp real a tranzactiilor, pentru a semnala tiparele neobisnuite, si la prelucrarea documentatiei necesare. Procesul poate deveni astfel mai rapid si mai sigur - cu o conditie: ca algoritmii sa fie, la randul lor testati si supravegheati, pentru ca aceleasi capabilitati stau si la indemana celor care cauta vulnerabilitati pentru a le exploata.

Aceasta dubla utilizare a inteligentei artificiale devine tot mai relevanta pentru securitatea cibernetica. Modelele cele mai avansate pot identifica si exploata vulnerabilitati cu o eficienta sporita, schimband amploarea si natura riscurilor. Numarul vulnerabilitatilor software publicate la nivel global in primele trei trimestre ale anului 2026 a depasit deja totalul anului anterior. In peste 70% din cazuri, exploatarea lor a inceput aproape imediat dupa publicare, lasand foarte putin timp pentru remediere. Aceste evolutii au determinat Comitetul European pentru Risc Sistemic sa emita, in iunie 2026, un avertisment privind riscurile cibernetice sistemice asociate acestor modele.

Toate aceste evolutii readuc in centrul atentiei rolul banilor publici.

Banca centrala a Suediei, o tara in care rolul numerarului in platile de zi cu zi s-a redus foarte mult in ultimii ani, a informat in octombrie Parlamentul ca evolutiile din piata platilor si contextul geopolitic readuc in discutie proiectul privind coroana suedeza digitala.

Riksbank nu s-a pronuntat asupra oportunitatii emiterii, dar a subliniat ca pregatirile legislative dureaza ani si trebuie incepute din timp. Argumentul invocat tine, in esenta, de rezilienta sistemului de plati: intr-o societate care apeleaza rar la numerar, platile depind aproape in intregime de infrastructura digitala, iar capacitatea acesteia de a functiona in orice imprejurare devine o componenta a securitatii nationale.

Aceeasi logica se regaseste in proiectul euro digital. In iulie, Parlamentul European si-a adoptat mandatul de negociere, iar Banca Centrala Europeana a selectat 36 de furnizori de servicii de plata pentru un program pilot de douasprezece luni, care va incepe in a doua jumatate a anului viitor. Eurosistemul urmareste sa fie pregatit pentru o posibila prima emisiune in 2029, conditionata de adoptarea cadrului legislativ. Functionarea offline, complementaritatea cu numerarul si cu solutiile private, precum si limitele de detinere, gandite astfel incat moneda digitala sa completeze depozitele bancare, nu sa le inlocuiasca, tin de acelasi principiu: o moneda publica digitala trebuie sa fie, inainte de toate, sigura si rezilienta, nu doar ieftina si accesibila.

Pozitia Parlamentului European prevede ca bancile si furnizorii de servicii de plata din statele membre din afara zonei euro sa poata distribui euro digital. Daca prevederea se va regasi in forma finala a regulamentului, subiectul va deveni unul concret si pentru piata din Romania. Avem, asadar, tot interesul sa ramanem aproape de aceste dezbateri si sa ne pregatim din timp.

Pregatirea priveste insa si capacitatea sistemului financiar de a face fata unor incidente cibernetice. Intr-un context in care tensiunile geopolitice si progresul rapid al tehnologiei sporesc aceste amenintari, Banca Nationala a Romaniei a derulat un exercitiu macroprudential de testare la stres a institutiilor de credit din perspectiva cibernetica, in colaborare cu Banca Centrala Europeana si cu alti parteneri strategici. Exercitiul a urmarit modul in care bancile isi pot continua activitatea atunci cand un incident cibernetic le afecteaza sistemele informatice principale. A fost evaluata si capacitatea lor de reactie in situatia in care principalul canal de comunicare devine indisponibil, in timp ce pe retelele sociale se raspandesc stiri negative. Este o situatie in care dificultatile operationale pot deveni rapid o problema de incredere.

Rezultatele arata ca bancile participante dispun de planuri de continuitate a activitatii si de centre operationale de securitate, ceea ce demonstreaza atentia sporita acordata acestui risc. Dar nu este suficient. Exercitiul a evidentiat si faptul ca un atac cibernetic poate amplifica semnificativ retragerile de depozite si poate genera deficite importante de lichiditate in sectorul bancar, daca bancile si autoritatile nu iau masuri suplimentare.

O alta constatare importanta priveste dependenta de furnizorii de tehnologie. Daca un furnizor care sustine functii critice devine indisponibil, efectele se pot transmite rapid asupra operatiunilor bancilor si a serviciilor oferite clientilor, mai ales atunci cand inlocuirea lui este dificila.

De aceea, pregatirea trebuie sa acopere atat prevenirea si detectarea atacurilor, cat si reactia la un incident si restabilirea serviciilor afectate. Testarea periodica si supravegherea furnizorilor terti sunt esentiale in acest demers. Miza este limitarea efectelor asupra clientilor, asupra sectorului bancar si, in cele din urma, asupra economiei. Increderea se construieste prin reguli clare, prin institutii credibile si prin sisteme pe care le protejam impreuna. Este, daca vreti, o infrastructura care nu poate fi tokenizata. Cu cat infrastructura financiara devine mai rapida si mai interconectata, cu atat rezilienta si increderea devin mai importante pentru stabilitatea financiara. Nu este suficient sa masuram viteza inovatiei; trebuie sa evaluam si capacitatea institutiilor de a administra riscurile pe care aceasta le genereaza.

Legal disclaimer:

Acesta este un articol informativ. Produsele descrise pot sa nu faca parte din oferta comerciala curenta Orange. Continutul acestui articol nu reprezinta pozitia Orange cu privire la produsul descris, ci a autorilor, conform sursei indicate.



Articole asemanatoare