×

Accesează contul My Orange

Opinii

Lucian Bondoc, Managing Partner, Bondoc si Asociatii: Trei aspecte de avut mai mult in vedere de...

Lucian Bondoc, Managing Partner, Bondoc si Asociatii: Trei aspecte de avut mai mult in vedere de "globalistii romani"

19.11.2026, 11:15 Sursa: zf.ro

Aplicatia Orange Sport este gratuita si poate fi descarcata din Google Play si App Store

Una dintre cele trei forte principale din Romania in prezent este reprezentata de "globalistii romani".

Ca si celelalte forte mari din Romania, nu este o forta atat de unitara cum este prezentata de multe ori, incluzand si curente diferite. Are si unele suprapuneri cu alte forte.

Are, insa, suficiente caracteristici comune in cadrul sau, precum si suficiente specificitati fata de alte forte pentru a reflecta o categorie separata pentru ceea ce incearca sa sublinieze acest articol.

Tocmai raportat la caracteristicile comune, prin "globalisti romani" ma refer in acest articol la romanii care, in esenta, se regasesc in doua idei. Considera ca integrarea si interdependentele cu economiile altor tari i sunt necesare pentru prosperitatea zonei noastre in lumea actuala. Considera ca o pastrare si chiar o adancire a transferurilor de suveranitate dinspre Romania catre blocuri geopolitice mai largi, precum UE, precum si a integrarii politice si culturale cu astfel de blocuri geopolitice sunt, de asemenea, necesare pentru prosperitatea respectiva, avand in vedere talia relativ mica a tarii si schimbarile de pe glob.

Exista si romani care ar privilegia sistematic decizii de tip globalist si in cazurile in care ar realiza ca deciziile respective ar afecta pe ansamblu Romania sau majoritatea populatiei, atat timp cat ar avea un beneficiu personal. Sunt, insa, cred, o minoritate redusa numeric. Faptul ca acestia, asa cum se intampla si in cazul segmentelor extremiste din suveranism, sunt folositi destul de des in mass-media si pe retelele sociale (in functie de partizani si promovare) pentru a da conotatii negative ii tuturor celor care exprima vreo idee ce tine mai mult de unul dintre concepte reflecta o abordare reciproca tipica mai degraba razboaielor hibride iii .

Este o abordare care impiedica o discutie care ar trebui sa fie foarte importanta in orice tara.

Mai precis, discutia ar trebui sa fie despre cea mai buna varianta pentru un viitor prosper al populatiei din Romania.

Personal, cred ca nici globalismul, nici suveranismul nu ar putea asigura acest lucru in lumea actuala fara adaptari importante la ceea ce propun ele in practica in prezent si nici nu au aceleasi premise de reusita pe toate planurile. Prin urmare, problema de discutat ar trebui sa fie mai degraba despre punctul optim de echilibru in Romania intre globalism si suveranism si despre perioada la care ar trebui actualizata analiza.

Desigur, avand in vedere ca globalismul si suveranismul au si zone in care se exclud reciproc ca sens, punctul optim poate insemna ca balanta ar inclina mai mult catre unul sau altul.

Dar si din aceasta perspectiva, atunci cand vorbim despre o tara, echilibrul trebuie abordat pe mai multe planuri, nu doar pe unul. Balanta poate inclina diferit sau, cel putin, poate avea gradatii diferite in functie de planul despre care vorbim: economic, tehnologic, politic, cultural-identitar, geopolitic, militar, rural-urban, abordarea in interiorul unui bloc si fata de exterior, piata muncii, dinamica in timp etc.

Aceasta nu inseamna ca putem lua doar ceea ce ne convine din fiecare, unele aspecte venind, clar, la pachet in practica. Exista, insa, zone importante unde abordarile actuale sunt excesiv de rigide si binare fara sa fie justificat logic, ceea ce reprezinta o mare eroare in cazul Romaniei si este speculat intens de razboaiele hibride.

Tocmai pentru a contribui la discutia respectiva, am sintetizat mai jos trei aspecte care cred ca ar fi util (atat pentru Romania, cat si pentru ei insisi) sa fie avute mai mult in vedere de "globalistii romani". Voi reveni in articole separate cu privire la celelalte doua forte principale din Romania.

Cele trei aspecte care cred ca e important sa fie avute mai mult in vedere sunt:

Globalismul genereaza foarte multa bogatie pe ansamblu (mult mai multa decat in perioadele in care majoritatea tarilor nu erau angrenate masiv in comert), dar el nu a beneficiat niciodata la fel tuturor segmentelor vreunui popor. Prin urmare, decizii de acest tip au de destule ori si categorii afectate. Negarea existentei lor este contraproductiva, iar politicile publice ar trebui sa fie insotite sistematic de analize de impact in spate si de mecanisme de sprijin si tranzitie dedicate acestora. Situatia Romaniei are caracteristici care fac ca unele abordari globaliste standard sa lase in urma mai multi cetateni decat proportional in destule alte tari europene. Daca aceste caracteristici nu sunt avute mai mult in vedere si nu se acorda o atentie suplimentara si faptului ca dinamica modelului globalizat s-a modificat in ultimii 15 ani si continua sa se accelereze, riscul de destabilizare va creste. Acest aspect face cu atat mai importante componentele de analiza si de adaptare (si de contracarare a razboaielor hibride). Accelerarea supraproductiei la nivel global prin automatizare si inteligenta artificiala genereaza riscuri suplimentare pentru tari mai mici, precum Romania. Accesul garantat la platforme de supraproductie va fi foarte important pentru modelul economico-social. Intre timp, este important de avut in vedere ca standardele si valorile promovate intr-o societate reflecta, de regula, mult mai mult presiunea segmentelor din cele mai recente revolutii industriale. Trebuie, insa, atentie la preluare si intelepciune la implementare in tari precum Romania, in care segmente mari din populatie nu sunt inca, de fapt, integrate in revolutiile industriale respective. De asemenea, standardele culturale nu trebuie tratate la fel ca standardele tehnice.

Pentru o mai buna intelegere a primului aspect de mai sus, cred ca merita precizat ca globalizarea beneficiaza peste medie segmentelor cu mai multe competente conectate la ultimele revolutii industriale, celor care au bunuri mai bine plasate geografic pentru afaceri sau locuit, celor care au diverse monopoluri legale iv , precum si intermediarilor acestora.

Segmentele mentionate tind sa beneficieze direct si semnificativ de globalizare pur si simplu pentru ca aceasta le creeaza o "piata de cumparare" mai mare (si accelereaza intrarile de capital si cresterea productivitatii), crescand numarul potential de clienti cu bani si, pe cale de consecinta, veniturile.

De exemplu, cei care produc bunuri atractive le pot vinde si in afara tarii. Pentru cei cu competente ridicate, creste numarul de clienti si angajatori din tara care platesc mai bine. Celor cu diverse monopoluri profesionale sau de acces la resurse le creste numarul de clienti potentiali cu bani. Multe terenuri si apartamente devin mult mai valoroase (doar) dupa ce si strainii pot sa le cumpere. Intermediarii si facilitatorii interactiunilor celor de mai sus au mult mai multe ocazii de a genera venituri etc.

Tot beneficiare ale globalizarii sunt, de regula, si segmentele de populatie care au oportunitati suplimentare in mod indirect. Astfel, segmentele de mai sus care beneficiaza direct pot, la randul lor, sa cumpere mai multe bunuri si servicii si sa le plateasca mai scump, generand venituri pentru numerosi alti oameni.

Expresia " mareea care ridica toate ambarcatiunile " (si pe cele mici, nu doar vapoarele) a fost legata si de acest aspect. Numeroase magazine, restaurante, pensiuni, operatori de tururi turistice, baruri, cluburi, alte activitati de divertisment, saloane de infrumusetare sau de ingrijire, distribuitori de masini, servicii de taxi, curierat, transport in general, ateliere de service si alte reparatii, servicii de consultanta, catering, ingrijire la domiciliu etc. ar disparea sau ar duce-o mult mai putin bine intr-un context complet deglobalizat.

Doar ca aceste segmente prezinta variatii mai putin confortabile de venituri, incluzand atat numeroase persoane cu venituri mari, cat si destule altele cu venituri apropiate de zona de subzistenta.

Un alt segment din populatie care beneficiaza semnificativ este aparatul de stat in sens larg. Pentru ca PIB-ul unei tari creste, de regula, rapid dupa ce aceasta intra intr-un model cu adevarat globalizat, veniturile statului cresc mult mai repede decat ar fi realist in contexte predominant nationale, permitand salarii mult mai bune.

De asemenea, pentru ca integrarea partiala cu alte sisteme genereaza complexitati si chiar cerinte institutionale explicite suplimentare, statele respective tind sa dezvolte mai multe structuri administrative pentru a raspunde noilor cerinte de reglementare si supervizare si au si mai multe ocazii sa o faca excesiv.

Exista, insa, si segmente de populatie care sunt mai degraba perdante.

Fie competentele reduse, fie capitalul insuficient, fie atuurile mai mici ale tarii respective ca zona de productie pentru anumite bunuri si de generare de servicii fac ca globalizarea sa insemne, de fapt, o "piata mai mica" pentru ele, "strainii" venind la randul lor peste piata nationala si dislocand o parte din populatia locala sau punand presiune asupra mentinerii unor salarii mici pentru competitivitate.

De exemplu, numeroase companii straine, beneficiind de capital, know-how, mai multa tehnologie si de o conducere mai experimentata, reusesc sa produca ceva mai ieftin sau mai bun, impingand spre restructurari sau chiar spre faliment din fabricile locale.

Pentru companiile straine care au investit efectiv in Romania, efectul total a fost, de obicei, clar pozitiv (mai ales ca au facut-o de multe ori in zone unde nu exista nimic anterior sau unde ce existase deja falimentase ori se afla in declin). Deficitul comercial al Romaniei este, insa, foarte mare de multi ani, fiind importate din exterior numeroase produse pe care noi nu le producem competitiv pe piata interna.

Pe ansamblu, dublul sens al economiei globalizate reduce in mod clar piata de oportunitati pentru anumite segmente din Romania.

Intr-o economie globala caracterizata de supraproductie, atragerea de investitii, formarea continua a oamenilor apti de munca pentru competente cat mai adaptate economiei si deplasarea unei parti tot mai mari a populatiei dinspre productie catre servicii sustenabile devin dimensiuni structurale ale politicilor publice ale oricarui stat responsabil. Numarul si dimensiunea segmentelor perdante tind sa fie foarte reduse atunci cand exista politici publice de calitate.

Cand astfel de politici publice nu exista sau sunt slabe, cum a fost adesea cazul Romaniei, numarul celor afectati creste. Acestia sunt afectati de doua ori: au mai putine oportunitati de locuri de munca rezonabile si se confrunta cu cresterea preturilor terenurilor si locuintelor, ceea ce le face si mai greu accesibile.

Imigratia de calitate ajuta, de regula, mult o tara. Dar ea poate adauga la problemele segmentelor perdante daca nu este calibrata atent, deoarece poate include multi oameni cu pretentii mai mici in zone unde ar fi putut, altfel, sa faca fata si cei din populatia locala care nu aveau alte debusee.

Cresterea, de regula, masiva a veniturilor unui stat integrat economic la nivel global permite mult mai multa asistenta sociala. Dar sprijinul social este o solutie suboptimala pentru numerosi oameni, dincolo de eventualele erori de conceptie si de coruptia din implementare.

In plus, lipsa unei completari prin politici de formare care sa asigure tranzitia celor apti de munca catre slujbe decente afecteaza sentimentul de demnitate si obisnuieste segmente in crestere ale populatiei cu abordari de tip dependenta din punct de vedere social si economic.

Aici cred ca merita detaliat putin si cel de-al doilea aspect care ar trebui avut mai mult in vedere de catre "globalistii romani", la care ma refeream mai sus.

Romania are o piramida educationala si profesionala semnificativ diferita de media Uniunii Europene pe paliere demografice extinse.

Faptul ca, de exemplu, avem aproximativ 19% din populatia adulta cu studii superioare (fata de o medie OECD de aproximativ 43%) v, intre 46% si 52% dintre elevii testati in jurul varstei de 15 ani sub pragul competentelor functionale stabilit de testele PISA (fata de o medie OECD de aproximativ 26-35%) vi si aproximativ 11-20% vii din populatie ocupata in agricultura (fata de aprox 1-2% in tarile europene dezvoltate si o medie a UE, cu noi cu tot in ea, de aproximativ 3,6%) are implicatii serioase.

O implicatie este aceea ca unele decizii comerciale ale Uniunii Europene pot fi foarte logice pentru UE in ansamblu, dar sa afecteze disproportionat Romania. Adica procentul de persoane afectate poate fi uneori semnificativ mai mare decat in alte tari.

De exemplu, decizia privind incheierea unui tratat de liber schimb intre UE si zona Mercosur poate fi foarte buna pentru UE si poate genera chiar un efect pozitiv net asupra PIB-ului Romaniei.

Dar modul in care se pozitioneaza o tara atunci cand este vorba de astfel de decizii nu trebuie sa se raporteze doar la cresterea PIB-ului pe ansamblu, ci si la proportia populatiei care beneficiaza de aceasta crestere de PIB comparativ cu proportia care poate pierde si la amploarea acestor pierderi.

Procentul mare din populatia activa a Romaniei ocupat in agricultura, comparativ cu aproximativ 1% in multe tari occidentale, precum si ponderea foarte mare de romani fara o formare profesionala care sa le ofere mai multe alternative cu valoare adaugata mare, fac ca impactul si potentialul de frustrare sau manipulare sa poata deveni mult mai mari la noi decat in alte tari.

Acelasi procent face si ca impactul unor masuri de sprijin logistic pentru Ucraina, care au contribuit la cresterea costurilor de transport rutier, feroviar si naval, precum si a costurilor de depozitare a cerealelor, sa fie perceput foarte diferit in Romania fata de, sa zicem, Portugalia, dincolo de eventualele manipulari asociate razboaielor hibride.

Ideea nu este aceea de a bloca acordul cu Mercosur sau de a nu sprijini Ucraina, ci de a avea mai mult in vedere faptul ca situatii precum cele de mai sus necesita, de regula, negocierea ferma a unor pachete consistente de sprijin tintit si a unor programe de tranzitie.

Nu este vorba de a favoriza un sector sau altul, ci de a constientiza ca Romania are un procent din populatie semnificativ mai mare decat marea majoritate a tarilor UE care se afla sub presiune si nu are multe optiuni profesionale pe termen scurt. Dincolo de nevoia de responsabilitate si coeziune a oricarui stat, daca impingi prea repede si fara politici publice adaptate multi dintre acesti oameni catre lipsa de perspective, vei genera o problema sociala si politica ce poate costa mult mai mult in final.

Aceasta nu inseamna ca acelor segmente le-ar fi mai bine daca maine am iesi din modelul actual. Un asemenea scenariu ar putea fi chiar dezastruos. Dar nu inseamna nici ca nemultumirile lor sunt doar rezultatul unor neintelegeri sau manipulari si nu reflecta si probleme reale, de avut mai mult in vedere.

Recalibrarea abordarilor actuale va trebui sa tina cont si de o anumita mostenire in materie de mod de gandire. De exemplu, accentul cultural pus de comunism pe productie si insuficient contracarat dupa 1990 a fost si ramane un handicap.

Motivul este simplu: supraproductia presupune structural o migrare continua a populatiei active catre sectoarele de servicii. Or, la noi, multe servicii au tins sa fie privite ca activitati secundare, de servitute sau de specula, mult mai putin demne de apreciere decat "nobila" productie.

Ignoranta economica si autosuficienta induse larg de comunism au impiedicat multi romani sa realizeze ca serviciile sunt activitati absolut onorabile si ca numeroase servicii sunt, in medie, mai bine remunerate (pentru ca sunt supuse, de obicei, unei concurente locale) decat productia (care este expusa, de regula, concurentei globale). De exemplu, daca am nevoie de un contabil sau de un instalator ori vreau sa merg la restaurant, nu ma duc in Bulgaria pentru asta, pe cand, daca vreau sa cumpar un costum, un scaun sau un kg de cartofi gasesc variante de pe patru-cinci continente intr-un singur magazin din Bucuresti.

As face cateva precizari si cu privire la cel de-al treilea aspect de avut mai mult in vedere, mentionat mai sus.

In primul rand, daca nu va avea acces cat de cat garantat la suficiente platforme automate de productie a bunurilor in tara, Romania nu prea are cum sa concureze cu platforme plasate exclusiv in strainatate intr-un context de comert liber. A nu actiona rapid si strategic in urmatorii ani ne poate costa foarte mult.

In al doilea rand, in perioada de tranzitie complicata in care ne aflam, Romania trebuie sa fie mai atenta la standardele pe care le adopta, le preia sau le promoveaza.

Asa cum spuneam mai sus, standardele si valorile promovate la un moment dat reflecta, de regula, intr-o masura mai mare influenta segmentelor asociate celor mai recente revolutii industriale, acestea fiind mai bogate si mai influente.

La nivel european, foarte multe dintre ele au fost elaborate sau promovate din patru motive principale: prosperitatea si anumiti vectori culturali au crescut procentul populatiei preocupate de respectivele subiecte; statele au ajuns suficient de bogate pentru a si le putea permite; marea majoritate a populatiei era relativ putin afectata de ele; iar numeroase standarde au oferit si un plus de protectie pietei europene (si de stimulare a consumului), fiind mai dificil de respectat de catre produse provenite din afara UE.

In cazul Romaniei, insa, primele trei motive nu se aplica la aceeasi scara, iar ultimul este mai putin relevant decat pentru alte state membre.

De exemplu, daca numeroase tari europene dezvoltate si-au construit autostrazile si hidrocentralele intr-o perioada in care multe dintre reglementarile si cerintele actuale nu existau, Romania este dezavantajata indirect de doua ori. Nu si-a realizat la timp propriile investitii majore de infrastructura, atragand astfel mai putini investitori, iar acum, cand incearca in sfarsit sa le construiasca, este supusa unor standarde si presiuni care nu existau atunci cand celelalte state si-au realizat infrastructura, ceea ce presupune costuri mai mari si durate de implementare mai lungi.

Ideea nu este aceea de a arunca la cos progresul in materie de cunoastere si de ambitie publica acumulat in ultimele decenii. As diferentia si intre standardele privind constructia sau finalizarea unor obiective si standardele privind exploatarea lor ulterioara.

Dar nici nu cred ca este de ignorat faptul ca oportunitatile, prioritatile si costurile asociate asumarii unor standarde difera intre etapele de dezvoltare economica si intre revolutiile industriale si ca structura demografica si nivelul de dezvoltare al unei tari pe structura respectiva conteaza.

Abordarile Romaniei trebuie sa fie pragmatice, raportate la ansamblul populatiei si echilibrate pe subiect, mai ales ca urmatorii ani vor necesita o eficienta crescuta a economiei pentru a face fata multitudinii de presiuni aflate deja in curs de manifestare.

In concluzie , "globalistii romani" au numeroase argumente in favoarea multor decizii pe care le sustin.

Exista insa si realitati si caracteristici specifice ale Romaniei care necesita mai multa atentie in urmatorii ani decat a fost cazul pana acum.

Fara o astfel de atentie, actuala perioada de transformari si bulversari poate creste numarul celor care nu o duc bine si mai sunt si presati cu prioritati care nu sunt si prioritatile lor pana la un punct de dezechilibru, mai ales in contextul in care razboaiele hibride amplifica frecvent frustrarile si tensiunile deja existente.

Scaderea costului energiei, finalizarea conectarii regiunilor Romaniei prin autostrazi, facilitarea investitiilor industriale pe termen lung, cresterea capacitatilor de export, eliminarea sau reducerea cerintelor excesive pentru oamenii aflati la firul ierbii, inclusiv in domeniul constructiilor si al afacerilor standardizate, precum si prioritizarea unei infrastructuri turistice coerente si competitive din punct de vedere estetic ar trebui sa reprezinte obiective de importanta majora in urmatorii ani.

Remedierea cauzelor profunde care stau la baza ramanerii in urma a Romaniei pe anumite paliere, in special in domeniul educatiei adaptate la realitatile lumii actuale si al formarii continue, ar trebui, de asemenea, tratata ca o prioritate. Miza, inclusiv politica, este mai mare decat poate parea la prima vedere.

Sa speram ca vom vedea cat mai multe initiative constructive si de buna-credinta in privintele de mai sus.

*****

i Prin grade ridicate de libera circulatie a bunurilor, persoanelor, serviciilor si capitalurilor.

ii In DEX, "globalist" este definit ca adept al globalismului, iar "globalism" ca ideologie a unor grupuri cu interese mai largi decat cele nationale. Dictionarul Cambridge este ceva mai detaliat, explicand si ca " supporters use it to describe international collaboration and interconnected economies ". De asemenea, mentioneaza ca " critics sometimes use it pejoratively to imply prioritizing global institutions or multinational interests over national sovereignty ".

In Defining Globalisation (2008), Jan Aart Scholte leaga conceptul de globalizare de " the process of increasing interdependence and integration among the economies, markets, societies, and cultures of different countries worldwide "

iii De aceea, am si pus termenul in ghilimele, pentru a facilita o discutie cat mai obiectiva.

iv De la monopoluri profesionale, cum ar fi auditori, contabili, notari, arhitecti, diverse tipuri de experti sau avocati, pana la companii care detin autorizatii pentru exploatarea unor resurse naturale precum carbune, gaze, lemn, materiale de constructii etc.

v Nici la populatia tanara (25-34 de ani) nu stam bine deloc - o medie de 23% in 2025, cea mai mica din UE, aproape la jumatate fata de media UE de 44,8% ( https://www.edupedu.ro/record-cele-mai-mici-procente-ale- tinerilor-absolventi-de-facultate-din-ue-sunt-in-trei-regiuni-ale-romaniei-depasite-doar-de-un-departament-al-frantei-din-largul-mozambicului-b/).

vi https://romania.fes.de/news/pisa-tests-what-the-comparative-results-from-2015-to-2025-tell-us.html

vii https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/SEPDF/cache/73320.pdf. (rap. la 2023 e data cifra de 20,7%). https://agridata.ec.europa.eu/extensions/CountryFactsheets/CountryFactsheets.html?memberstate=Romania.

In functie de metodologie, cifrele variaza, dar in toate Romania are cu cel putin 10% ca cifra absoluta mai mult decat, Germania, de exemplu.

Legal disclaimer:

Acesta este un articol informativ. Produsele descrise pot sa nu faca parte din oferta comerciala curenta Orange. Continutul acestui articol nu reprezinta pozitia Orange cu privire la produsul descris, ci a autorilor, conform sursei indicate.



Articole asemanatoare