Eveniment

Inainte de votul motiunii de cenzura PSD-AUR, care poate ingheta reformele economice exact in luna in care Romania mai are de accesat aproximativ 10 miliarde de euro din PNRR, fondatorul celei mai mari companii romanesti de curierat avertizeaza ca "nu mai negociem lucruri simple, care sunt de negociat. Noi acum negociem valori. Noi negociem bun-simt, ceva ce nu poate fi negociat". Felix Patrascanu spune ca o resetare politica fara un plan de tara pus la punct este principalul risc pentru investitiile mediului privat - si ilustreaza cu propria investitie recenta a companiei de 52 de milioane de euro, care fara infrastructura pe care doar statul o poate construi devine "praf care se scurge printre degete". Iar paradoxul momentului: tema centrala a motiunii care se voteaza astazi este tocmai opozitia fata de listarea la bursa a companiilor de stat - exact instrumentul pe care antreprenorul il considera "de departe" singura solutie reala de transparentizare. Romania voteaza astazi, marti, 5 mai 2026, motiunea de cenzura depusa de grupurile parlamentare PSD si AUR - intitulata "STOP Planului Bolojan de distrugere a economiei, de saracie a populatiei si de vanzare frauduloasa a averii statului".

Documentul, semnat de 253 de parlamentari (peste pragul de 233 necesar pentru demitere), are ca tema centrala tocmai opozitia fata de listarea la bursa a unor companii de stat strategice - CEC Bank, SALROM, Hidroelectrica, Romgaz, Aeroporturi Bucuresti, Portul Constanta, Loteria Romana, Posta Romana -, operatiune calificata drept "cea mai ampla instrainare de active strategice din ultimele doua decenii". Sansele ca motiunea sa treaca exista, iar un eventual guvern interimar ar avea puteri reduse exact in luna in care Romania trebuie sa adopte legi-cheie pentru a accesa ultima transa mare din PNRR, pana la 31 august 2026. Scenariul optimist al unei crize politice prelungite inseamna pierderea a aproximativ 3,5 miliarde de euro din fondurile aferente anului 2026.

In acest context, Felix Patrascanu, fondator si presedinte al FAN Courier - companie cu o cifra de afaceri de 1,546 miliarde de lei in 2025, volum de colete in crestere cu 15% si taxe lunare catre statul roman cifrate de antreprenor la "cateva milioane de euro" -, a vorbit in emisiunea ZF Mobility ce va fi difuzata joi, 7 mai, de la ora 15.00 pe zf.ro, despre cum se vede din interiorul unui business mare actualul moment politic. Diagnosticul lui este ca "parca n-am fost niciodata intr-o situatie atat de grea. Cand Romania la un moment dat o ducea mai greu, te uitai ca exista o Europa care prospera cumva si avea cresteri economice destul de importante, Statele Unite care iarasi ne erau aliat. (...) Uite ca lucrurile nu mai sunt deloc asa." Modelul mental cu care fondatorul FAN Courier abordeaza acest tip de criza este imprumutat de la Nassim Taleb: "De cand l-am citit pe Taleb cu "Lebada Neagra" - lebedele negre care apar tot timpul -, am crezut ca lucrurile astea se intampla la un anumit numar de ani. In momentul de fata, va trebui sa invatam sa supravietuim ca business-uri, sa ne dezvoltam cat se mai poate dezvolta si sa avem o predictibilitate in impredictibilitate". Diferenta fata de pandemii sau razboaie, spune el, este ca de aceasta data impredictibilul este produs intern: prin oprirea reformelor si prin schimbarea guvernelor "fara sa punem nimic inapoi, fara un plan la care sa te gandesti". Aici se afla, de fapt, miza reala a momentului - si asimetria fundamentala pe care antreprenorii o reclama de mai multi ani. Pe de o parte, mediul privat isi planifica investitiile pe orizonturi de minim 5-10 ani: investitia FAN Courier de 52 de milioane de euro in e-fulfillment, ca si cele 35 de milioane anuntate pentru 2026, presupun cicluri de amortizare lungi, decizii de finantare bancara pe termen lung si angajamente fata de furnizori, parteneri si clienti care depasesc cu mult ciclurile electorale. Pe de alta parte, ciclurile politice romanesti au devenit din ce in ce mai scurte: actualul Guvern Bolojan se afla la doar 10 luni de la instalare, iar motiunea care se voteaza astazi nu este nici prima, nici singura depusa impotriva sa. In acest decalaj de orizonturi se pierd, conform fondatorului FAN Courier, "investitii mari, locuri de munca, salarii, cresteri salariale asupra investitiilor multinationale". Pentru cel care este presedintele unei companii cu aproape 10.000 de angajati votul de astazi este doar simptomul unei probleme structurale mai grave - absenta unui proiect national de care antreprenorii sa se poata ancora cand iau decizii de investitii pe termen lung. "Vrem pe cineva jos. Dar pe noi ne intereseaza ce vine in schimb" Intrebat cum a fost privita din interiorul unui business mare cum este FAN Courier perspectiva unei motiuni de cenzura, Felix Patrascanu spune ca problema reala nu este resetarea politica, ci absenta unui plan ulterior.

"Maine avem o motiune de cenzura (azi, marti - n.red.). O sa vedem daca va fi acceptata sau nu. Dar motiuni de cenzura au mai fost, vor mai fi. Problema e: cand exista o resetare, incotro mergem? Continuam reforme incepute, chinuite, sau ne oprim si venim cu un alt plan? Dar planul ala nu exista. Asta ne inspaimanta cel mai mult", spune Felix Patrascanu.

Antreprenorul aminteste ca Romania a avut, pana acum, trei mari planuri de tara - aderarea la NATO (2004), aderarea la Uniunea Europeana (2007) si parcursul OECD - dar niciunul "n-a fost al nostru". "Sa spunem ca si noi am avea un plan de tara pe care l-am pune", completeaza el. Listarea companiilor de stat: "transparentizarea, de departe, e listarea la bursa" Pentru Felix Patrascanu, povara fiscala suplimentara pusa pe mediul privat in ultimii ani deriva direct din "managementul slab al companiilor de stat", o problema neglijata "de 30 si ceva de ani".

"Sunt anumite domenii in care statul trebuie sa fie majoritar, dar totusi nu putem sa ne uitam si sa privim atat de mult timp la pierderile astea. Iar transparentizarea, de departe, pentru mine cel putin, e listarea la bursa", spune fondatorul FAN Courier.

El considera ca naratiunea conform careia listarea ar insemna "vanzarea tarii" este una de fatada: "Actionarii sunt romani in mare parte. Deci nu se vinde nimanui tara. Cand se spune ca noi vindem tara si nu trebuie sa listam companiile de stat, eu cred ca se acopera alte lucruri." "Vrem sa mergem catre Occident folosind tool-uri din perioada comunista" Felix Patrascanu explica faptul ca aparatul de stat este supraaglomerat si opereaza cu instrumente depasite. "Sunt comune intregi cu cateva sute de locuitori si care au in schema de personal o multime de angajati care nu stiu daca isi mai au sensul in momentul de fata", spune el.

Mai grav este faptul ca Romania "are o contabilitate veche din perioada anilor comunismului" - motiv pentru care multinationalele sunt nevoite sa tina dubla contabilitate, una romaneasca si una IFRS. "Adica noi vrem sa mergem catre Occident si catre bunastarea occidentala folosind tool-uri din perioada comunista. Lucrurile astea trebuie rezolvate", spune antreprenorul.

Reforma administrativa, "firava" in acest moment, era asteptata "cu sufletul la gura" de mediul de afaceri, iar oprirea ei la primul soc politic ar insemna, spune el, suspendarea concomitenta a investitiilor in infrastructura. "S-au oprit si acele investitii pe care, iata, le avem in infrastructura. Slava cerului ca se intampla in ultima perioada si ca te simti cumva mandru." Promisiunile politice neonorate si pensiile speciale Felix Patrascanu a oferit si un exemplu concret de promisiune publica incalcata. La un summit Romanian Business Leaders, un fost premier, intrebat direct de antreprenor, ar fi promis in fata a "doua, trei sute de antreprenori" ca va rezolva problema pensiilor speciale.

"Raspunsul: "Eu, aici, in fata voastra, declar ca voi rezolva pensiile speciale". Urmatorul meu indemn: "Domnule prim-ministru, vedeti ca aici suntem doua, trei sute de antreprenori, mari, mici, care au ascultat. Avem si inregistrare". "Eu ma tin de cuvant si voi rezolva problemele astea". Cum poti sa ai incredere in continuare in oameni de acest gen?", relateaza Felix Patrascanu.

El reaminteste, pe baza informatiilor primite prin taskforce-urile mediului de afaceri, ca la intalnirile cu Comisia Europeana si cu agentiile de rating mesajul transmis Romaniei a fost dur: "Voi nu ca n-ati facut nimic. Voi ati mintit ingrozitor. Si acum veniti sa va pasuim". Riscul declasificarii ratingului Romaniei in categoria "junk" a fost, spune el, principala motivatie pentru reformele austere recente. "1% pe cifra de afaceri se negociaza la 0,5%, dupa care il pun inapoi" Antreprenorul a oferit si un exemplu concret privind modul in care intelegerile din coalitie sunt incalcate. Impozitul de 1% pe cifra de afaceri - "naucitor pentru orice companie", care raportat la profitabilitate reprezinta o cota "de pana la 30 si ceva la suta" - urma, conform negocierilor, sa fie eliminat.

"Cealalta parte spune da, e de acord, iese in targ in fata multimii si spune "am facut un lucru foarte interesant", dupa care il pun inapoi. "Am facut un lucru foarte bun pentru antreprenori, pentru ca ei sunt cei care aduc venituri statului", dupa care il pun inapoi. Si intr-un sfarsit se ajunge la 0,5%", descrie Felix Patrascanu mecanismul.

Mai grav, spune el, este modul in care intelegerile sunt uitate de la o zi la alta: "Discutia care astazi s-a parafat, maine nu mai are nicio valabilitate. Si mai mult, peste a treia zi, cand se intalnesc cei doi oameni care au batut palma pe chestia asta, e ca si cum nu s-ar fi intamplat nimic".

Costul real al acestei inconsecvente, conform antreprenorului: "Am pierdut investitii mari, locuri de munca, salarii, cresteri salariale asupra investitiilor multinationale. Impactul a fost urias al acestui impozit". Investitia de 52 de milioane de euro, sustinuta de infrastructura Pentru a ilustra cum lipsa investitiilor publice anuleaza efectul investitiilor private, Felix Patrascanu a oferit ca exemplu investitia FAN Courier in e-fulfillment.

"Am facut o investitie in e-fulfillment in ultima perioada de 52 de milioane de euro. Imensa. Poate un pic cam mare pentru posibilitatile noastre. Dar nu-mi pare rau absolut deloc", spune antreprenorul. Logica investitiei este data de potentialul pietei: e-commerce-ul reprezinta in Romania, conform datelor invocate de Felix Patrascanu, doar 10-12% din retail, comparativ cu 40% in Marea Britanie, 30% in Franta si Germania si 20% in Polonia.

Investitia privata nu poate fi insa valorificata fara investitii publice corespunzatoare. "Degeaba iti faci benzi de sortare care sorteaza cate 40 de mii de colete pe ora si care costa cateva zeci de milioane de euro si care iti aduc un avantaj de doua, trei ore - adica camioanele toate, in loc sa plece la 12 noaptea, sa plece la 9 seara, la 10 seara -, atata timp cat nu e dublata de o investitie a statului in infrastructura", explica el.

Exemplul concret: "Pe Valea Oltului, de doua ori pe saptamana cel putin, un TIR se pune de-a curmezisul. Accidente, au cazut pietre din munte si asa mai departe. Si tu ai pierdut, toata investitia asta este praf care ti se scurge printre degete, atata timp cat nu exista infrastructura". "O culoare politica": singura presiune din partea statului in 27 de ani Felix Patrascanu spune ca, in cei 27 de ani de existenta a FAN Courier, compania nu a fost niciodata direct presata politic - cu o singura exceptie. "O singura data, acum multi ani in urma, am fost intrebati la un control de la Garda Financiara - noi, ANAF atunci - si ni s-a spus ca ar trebui cumva sa avem si noi "o culoare politica". Ca e mai bine asa. Ni s-a sugerat. Niciodata n-a mai venit nimeni sa faca push pe ideea asta", povesteste fondatorul FAN Courier.

El compara situatia cu cea din alte state din regiune: "Am vazut la niste colegi de-ai nostri care au iesit, iata, in Ungaria pe vremea lui Orban, carora li s-a spus "vinzi compania pe 10 milioane". "Pai, da, compania mea face 100 de milioane". "Nu, vinzi pe 10 milioane, pentru ca s-ar putea sa nu mai vinzi deloc, sa dispari de aici"". Apararea democratiei Felix Patrascanu a vorbit si despre fractura sociala aparuta dupa alegerile din 2024, pe care o considera "inspaimantatoare" pentru mediul de afaceri. "Ne-am scindat foarte tare si nu mai acceptam niciun fel de... oricat de evidente par lucrurile, realizari, chiar si nerealizari - le ducem in derizoriu, adica sa nu le mai recunoastem", spune antreprenorul. Mai mult, "se contesta valori clare, valori clare. Cuvinte, expresii, comportamente". In opinia sa, o democratie fragila - cum este cea romaneasca - depinde de institutii puternice, iar institutiile puternice depind de "oameni de stat", nu de "politicieni". "Sunt foarte multi politicieni la noi, dar oameni de stat foarte putini." De ce ezita antreprenorii sa intre in politica Cazul fostului vicepremier Dragos Anastasiu si valul de "hate" primit de Oana Gheorghiu, fondatoarea Asociatiei Daruieste Viata, sunt, pentru Felix Patrascanu, ilustrarea exacta a motivelor pentru care antreprenorii ezita sa intre in politica. "Ce au incercat unii dintre noi... Daca vrei sa dau un exemplu al vicepremierului Anastasiu, care a fost si asa ni s-a aratat un pic betisorul acolo, degetul, si ni s-a spus "asta e terenul nostru de joaca", sau cel putin asa am interpretat noi atunci. "Cautati-va de business-urile voastre, politica o facem noi"", spune antreprenorul. Antreprenorii sunt obisnuiti cu negocieri directe, mai spune el, dar se descurca greu in jocurile politice unde "trebuie intotdeauna sa te uiti si in spate. Si vii pe filiere - "de al cui esti, din partea cui esti, ce ganduri ai, pe cine reprezinti" -, nu ceea ce cunosti, ceea ce vrei sa faci". Solutia pe care o vede: intrarea in grup, nu individual. "Eu cred ca daca oamenii de afaceri vor sa intre in politica, ar trebui sa o faca in grup. Sa o faca in echipa. Nu poti sa te duci de unul singur, pentru ca esti secerat repede." "Negociem bun-simtul si valorile" In final, Felix Patrascanu sintetizeaza miza momentului intr-o fraza: problema fundamentala nu mai este economica, ci valorica. "Incepem sa discutam - noi nu mai discutam acum, noi nu mai negociem lucruri simple, care sunt de negociat. Noi negociem valori. Noi negociem bun-simt. Noi in momentul de fata negociem bun-simtul si valorile. Asta negociem noi acum. Si eu nu pot sa trec peste chestia asta. Asta nu se negociaza niciodata."

Antreprenorul ramane insa optimist - "dar optimist si cu un pic de management al riscului", atrage el atentia.