Opinii

In primele luni ale anului 2026 am asistat deja la o succesiune de socuri - de la reaprinderea tensiunilor geopolitice pana la episoade de stres financiar si politic - fiecare adaugand noi incertitudini perspectivei economice globale. Din pacate, estomparea socurilor nu elimina incertitudinea, din cauza fragilitatilor profunde ale economiei globale.

Si anul 2025 a fost marcat de o serie de socuri, insa am fost martorii unei reziliente remarcabile, sustinuta de un set puternic, dar ingust si inegal distribuit, de amortizoare: constituirea de stocuri pe lanturile globale de aprovizionare; scaderea preturilor la energie; episoade punctuale de acomodare fiscala si monetara in mai multe economii majore, precum si un val de investitii in inteligenta artificiala, in special in Statele Unite. Acesti factori au alimentat, la randul lor, cresterea preturilor activelor financiare si reducerea costurilor de imprumut, consolidand suplimentar rezilienta economica.

O parte dintre acesti factori favorabili erau insa deja in diluare de efect la inceputul lui 2026. Efectul de baza al cresterii anterioare a stocurilor s￢a temperat si exista limite cu privire la cat de mult pot scadea costurile imprumuturilor sau preturile la energie. Alti factori de rezilienta au fost pusi sub presiune de reinnoirea amenintarilor legate de tarife.

Conflictul din Orientul Mijlociu, declansat la 28 februarie, a intervenit pe acest fundal fragil, generand un soc negativ major pe partea de oferta pentru petrol, gaze naturale, ingrasaminte si alte materiale intensive energetic. Aceste inputuri critice intervin la baza lanturilor globale de productie, iar orice perturbare sau reevaluare a preturilor se transmite rapid in intreaga economie mondiala.

Dificultatea actuala nu consta doar in natura socului, ci si in conditiile in care acesta se produce. Nivelurile ridicate ale datoriei publice din mai multe economii majore au redus spatiul fiscal, limitand capacitatea guvernelor de a raspunde ferm la noi socuri. In acelasi timp, bancile centrale raman prudente in relaxarea politicii monetare, temandu￢se ca asteptarile inflationiste ar putea fi mai putin bine ancorate dupa episoadele recente de inflatie.

In Europa, arhitectura incompleta a Pietei Unice si anii de subinvestitii in domenii cheie precum apararea, energia si tehnologia nu doar ca genereaza perspective structurale de crestere mai reduse, ci lasa economiile mai vulnerabile atunci cand apar socuri. Busola Competitivitatii Uniunii Europene (Competitiveness Compass) isi propune sa abordeze o parte dintre aceste probleme prin politici menite sa reduca decalajul de inovare, sa asigure energie curata si accesibila si sa diminueze dependentele strategice. In paralel, instrumentul SAFE (Security Action for Europe) sprijina statele membre in consolidarea capacitatilor de aparare.

Romania impartaseste unele dintre aceste dinamici globale si europene, insa se confrunta cu constrangeri interne mai accentuate. Cresterea economica este putin probabil sa fie sustinuta de consum pe termen scurt, in contextul consolidarii fiscale si al unei inflatii inca ridicate. Investitiile vor reprezenta, in schimb, principala forta de stabilizare. Absorbtia eficienta a fondurilor europene ramane cel mai important factor de imbunatatire a perspectivei economice, atenuand impactul inaspririi fiscale si sprijinind cresterea pe termen mediu. Infrastructura, proiectele energetice, productia in domeniul apararii si potentialul rol al Romaniei in reconstructia viitoare a Ucrainei reprezinta oportunitati reale, insa acestea depind de stabilitatea politica, credibilitatea politicilor publice si capacitatea administrativa de a gestiona programe de investitii complexe.

Privind inainte, perspectiva economica globala pentru 2026 depinde in mod critic de durata si intensitatea conflictului din Orientul Mijlociu. Daca acesta se va dovedi de scurta durata, economia globala ar putea intra intr￢o noua faza de crestere moderata. Un conflict prelungit ar impinge insa economia mondiala mai aproape de recesiune.

In mod traditional, economistii abordeaza incertitudinea generata de astfel de evenimente prin analize de senzitivitate, evaluand modul in care diferite ipoteze privind durata si intensitatea acestora influenteaza cresterea, inflatia si pietele financiare. Un astfel de exercitiu este in curs si in cazul conflictului din Orientul Mijlociu, iar noile proiectii ale Bancii Centrale Europene, asteptate pe 18 martie, vor oferi, fara indoiala, o doza consistenta de analize pentru a sprijini deliberarile Consiliului Guvernatorilor. Din perspectiva noastra, este cel mai probabil ca marile banci centrale sa adopte, la reuniunile din martie, o atitudine prudenta in politica monetara.

Chiar si in ipoteza unei rezolvari rapide a conflictului, incertitudinea nu va disparea pur si simplu. De aceea, abordarea fragilitatilor de fond - de la nivelurile ridicate ale datoriei publice pana la subinvestitii si deficiente institutionale - este esentiala. Intr￢o lume in care incertitudinea a devenit structurala, prognoza economica trebuie sa isi schimbe accentul, concentrandu￢se mai mult pe intelegerea acestor vulnerabilitati structurale.

Totusi, incertitudinea nu exclude oportunitatea. Pentru Europa, exista astazi un potential real de a avansa proiecte continentale care sa sustina investitii critice pentru construirea autonomiei strategice si sa ofere o crestere economica sustenabila pe termen lung.