Opinii

Una dintre cele mai repetate recomandari din investitii este simpla: ramai investit, ignora zgomotul de pe termen scurt, pietele isi revin intotdeauna.

Pentru mare parte din secolul XX, mai ales in cazul pietei americane, aceasta idee s-a dovedit in general corecta.

Dar ori de cate ori cineva spune ca pietele revin, face implicit trei presupuneri:

ordinea institutionala persista, moneda supravietuieste in termeni reali, iar tu personal poti sa astepti.

Intr-o corectie standard (2020, 2008, 2001), toate trei se verifica. Intr-o tranzitie de regim, una sau mai multe se prabusesc, iar sfatul esueaza.

Recuperarile bursiere sunt reale. Dar ele au avut loc in economii care au pastrat:

institutii stabile si drepturi de proprietate monede functionale piete financiare care au continuat sa existe

Istoria ofera insa si exemple diferite:

Rusia dupa 1917 - piata de capital a disparut Germania dupa al Doilea Razboi Mondial - prabusire economica totala perioade lungi de stagnare in unele piete europene episoade de inflatie care au erodat recuperarile nominale

Cu alte cuvinte, afirmatia "pietele se recupereaza" este conditionata de un anumit context economic si politic.

De ce conteaza: costul de a nu fi pregatit

A ceasta conditie conteaza pentru ca, in scenariul schimbarii de regim, devine posibila nu doar pierderea temporara, ci si pierderea permanenta.

Multi investitori pot tolera sa subperformeze o piata in crestere. Ce este cu adevarat catastrofal si irecuperabil este sa ai o pierdere aproape totala. O pierdere de 90% necesita o crestere de 900% doar pentru a reveni la punctul de start.

Daca sustenabilitatea regimului economic si geopolitic actual nu mai poate fi considerata o certitudine, intrebarea corecta nu este neaparat cat de probabil este scenariul catastrofal, ci cat ma costa sa ma asigur impotriva lui si ce pierd daca nu o fac .

Nu ai refuza asigurarea de incendiu a casei motivand ca, de obicei, casele nu ard.

Scenariul schimbarii de regim nu este o pierdere temporara de valoare. Este o casa care arde intr-un cartier care nu va fi reconstruit: iti schimba fundamental viitorul.

Cand lucrezi cu scenarii

Tentatia este sa formulam alegerea binar: fie pietele revin, fie nu.

Aceasta binaritate ascunde ce conteaza cu adevarat: scenariile negative difera radical ca severitate si implicatii.

O metoda utila este analiza pe scenarii. De exemplu, putem imagina patru lumi posibile:

Scenariul A: Corectie tranzitorie

Volatilitate urmata de revenire in 1-4 ani. Institutiile rezista, dolarul ramane moneda de rezerva. Sfatul clasic functioneaza.

Scenariul B: Stagflatie prelungita

Cresterea incetineste timp de un deceniu sau mai mult, cu randamente scazute.

Scenariul C - Tranzitie monetara treptata

Hegemonia dolarului slabeste

Scenariul D - Ruptura sistemica

O noua ordine financiara, controale asupra capitalurilor, razboaie comerciale, fractura geopolitica si prabusirea cadrului institutional.

Sfatul financiar standard este optimizat pentru Scenariul A.

Functioneaza acceptabil pe perioade foarte lungi in Scenariul B.

Esueaza in Scenariile C si D.

Daca probabilitatea scenariilor B-D nu este zero, ceea ce ar trebui sa urmaresti nu este maximizarea randamentului in scenariul cel mai probabil, ci capacitatea de a supravietui tuturor celor patru.

Cadrul de decizie

In loc sa incercam sa prezicem viitorul, un proces mai robust este:

Pasul 1 - Documenteaza scenariile pe care nu le poti exclude

Scrie-le. Nu le lasa implicite.

Pentru fiecare noteaza:

intervalul de rezultate asteptate (chiar daca este larg) probabilitatea estimata (chiar daca pare o ghicire) daca probabilitatea nu este 100%, de ce? ce ar trebui sa se intample pentru ca acest scenariu sa se materializeze? cum poti reduce impactul daca se produce? Semnale timpurii: Ce ar trebui sa observi pentru a concluziona ca scenariul devine mai mult sau mai putin probabil? Ce evolutii economice sau geopolitice ti-ar schimba evaluarea? Analiza pre-mortem: Au trecut cinci ani si acest scenariu s-a materializat. Cum ai ajuns acolo? Ce semne ai ignorat? Ce presupuneri nu ai examinat?

Inainte de orice decizie de alocare, parcurge fiecare punct si scrie raspunsurile.

Pasul 2 - Analizeaza portofoliul pe scenarii

Separa riscul de ruina de riscul de subperformanta.

Pentru fiecare pozitie semnificativa intreaba-te:

In care scenarii supravietuieste aceasta pozitie? In care esueaza? Exista un scenariu in care merge la zero sau aproape zero in mod permanent?

Pasul 3 - Aplica structura barbell

Nu incerca sa anticipezi momentul schimbarii de regim.

Nici Ray Dalio, una dintre vocile care vorbeste explicit despre probabilitatea unei noi ordini mondiale, nu face predictii precise.

Ce poti face este sa construiesti structuri reziliente, pentru ca istoria arata ca schimbarea se poate produce brusc sau de-a lungul anilor.

Structura barbell, descrisa de Nassim Taleb, este raspunsul cel mai evident la incertitudinea cu mai multe scenarii: aloci o parte a averii in active care pot supravietui oricarui scenariu (aur, marfuri, active reale) si restul in active care pot participa la crestere daca ordinea curenta se mentine, cum ar fi actiunile.

Scopul este sa te asiguri ca nu esti expus la scenariile C si D cu avere pe care nu ti-o poti permite sa o pierzi permanent.

Daca Scenariul C sau D se produce, cel mai rau caz este ca activele riscante isi pierd valoarea. Daca Scenariul A sau B se produce, nu participi complet la crestere.

Platesti o prima de asigurare sub forma unui randament potential mai mic, in schimbul certitudinii ca niciun scenariu macro nu te sterge complet.

Un exemplu concret

Procentele precise dintre active de crestere si active de protectie depind de asteptarile tale din Pasul 1.

Strict pentru exemplificare: un investitor care estimeaza 75% probabilitate de castig de 40% si 25% probabilitate de pierdere de 80% ar obtine (prin formula lui Kelly), o alocare indicativa de aproximativ 30% in actiuni si 70% in active defensive.

Dintr-un portofoliu de 100.000:

In scenariul pozitiv, investitorul cu structura barbell castiga mai putin decat cel investit 100% in actiuni.

In scenariul negativ, insa, pastreaza aproape 80% din averea initiala, in timp ce cel complet investit pierde 80%.

Aceasta este prima de asigurare: renunti la o parte din castigul potential in schimbul protectiei impotriva ruinei.

Exemplul simplifica realitatea. Calitatea activelor defensive si modul in care sunt alese conteaza semnificativ, putand imbunatati rezultatul in scenariul negativ sau agrava in cel pozitiv.

Ideea de baza ramane: in fata riscurilor asimetrice, merita sa estimezi constient in ce masura doresti sa ti le asumi.

Acest cadru de decizie nu este o predictie si nici o recomandare de a vinde sau cumpara ceva.

Ofera in schimb un model de decizie structurat astfel incat sa nu ai nevoie sa ai dreptate despre viitor, ci doar sa fii pregatit pentru diferite realitati posibile.