Banci si asigurari

Romania trebuie sa isi ridice ambitiile economice, sa continue consolidarea fiscala fara a sacrifica investitiile si sa profite de transformarile aduse de inteligenta artificiala, energie si mobilizarea capitalului privat, sustine ministrul Finantelor, Alexandru Nazare, dupa reuniunea ministrilor de Finante din Uniunea Europeana desfasurata la Dublin.

Ministrul spune ca discutiile din ultimele doua zile au aratat ca Europa a intrat intr-o etapa in care nu isi mai permite sa amane deciziile privind competitivitatea, finantarea cresterii si pregatirea economiilor pentru urmatorul deceniu.

"Mesajul pe care l-am sustinut este ca Romania nu poate alege intre consolidare si crestere. Avem nevoie de amandoua. Trebuie sa reducem cheltuielile ineficiente si sa organizam mai bine marile servicii publice, dar trebuie in acelasi timp sa protejam investitiile, infrastructura, apararea, energia si conectarea economica a tarii", a spus Alexandru Nazare.

Vedeti mai jos postarea integrala a ministrului

"ECOFIN: Europa a intrat intr-o etapa in care nu isi mai permite sa amane decizii iar ambitiile Romaniei trebuie sa devina din ce in ce mai ridicate - aceasta este principala concluzie a ultimelor doua zile la reuniunea ministrilor finantelor din UE de la Dublin.

Vorbim despre inteligenta artificiala, competitivitatea sistemului financiar, energie si geopolitica. In realitate, toate aceste discutii ajung in acelasi punct: cum finantam cresterea si cum ne pregatim economiile pentru urmatorii zece ani.

Am discutat cu Kristalina Georgieva - directorul general al Fondului Monetar International (FMI), cu Mathias Cormann - secretarul general al Organizatiei pentru Cooperare si Dezvoltare Economica (OCDE), cu Nadia Calvino - presedintele Bancii Europene de Investitii (BEI), cu Valdis Dombrovskis - comisarul european pentru economie si productivitate, implementare si simplificare si cu colegii ministri de Finante ai tarilor UE despre o Europa care trebuie sa investeasca mai mult, sa mobilizeze mai bine capitalul privat si sa isi recapete avantajul de productivitate.

Cu Valdis Dombrovskis am discutat in mod special despre parcursul fiscal al Romaniei si despre cum putem gasi, impreuna cu Comisia Europeana, formula care sa ne permita sa ne respectam angajamentele de deficit, protejand in acelasi timp investitiile si capacitatea economiei de a reveni pe crestere. Comisia sustine continuarea unei politici fiscale prudente si respectarea traiectoriilor convenite, iar pentru Romania miza este sa continuam corectia intr-un mod credibil si sustenabil.

Mathias Cormann a pus foarte clar problema competitivitatii europene: avem nevoie de o piata unica mai profunda, de capital orientat catre investitii productive, de tehnologie, energie mai competitiva si competente mai bune.

Iar discutia deschisa de Kristalina Georgieva despre inteligenta artificiala arata cat de repede se schimba economia mondiala: AI poate creste productivitatea, dar va schimba piata muncii, administratia, cererea de energie si chiar raporturile de putere dintre economii.

Pentru Romania, aceste discutii au o semnificatie foarte concreta. Am recuperat enorm in ultimele doua decenii, dar nu putem considera aceasta convergenta ireversibila. Romania creste mai incet in ultimii ani si tocmai de aceea trebuie sa readucem capitalul catre economie, sa reducem costul finantarii si sa facem investitiile din Romania mai atractive.

Aceasta este si logica consolidarii fiscale pe care am inceput-o. Nu reducem deficitul pentru o cifra intr-un tabel de la Bruxelles. Il reducem pentru ca un stat care se imprumuta excesiv consuma capitalul de care au nevoie companiile, plateste dobanzi mai mari si devine mai vulnerabil exact atunci cand lumea devine mai instabila. Deficit mai mic, credibilitate mai mare si costuri de finantare mai mici trebuie sa insemne mai mult capital disponibil pentru economia romaneasca.

Mesajul pe care l-am sustinut este ca Romania nu poate alege intre consolidare si crestere. Avem nevoie de amandoua. Trebuie sa reducem cheltuielile ineficiente si sa organizam mai bine marile servicii publice, dar trebuie in acelasi timp sa protejam investitiile, infrastructura, apararea, energia si conectarea economica a tarii.

In grupul in care Romania a discutat impactul AI asupra energiei, miza este chiar mai mare decat consumul suplimentar de electricitate al centrelor de date. Intrebarea este daca Europa poate avea suficienta energie sigura si competitiva pentru noua economie si daca Romania poate transforma avantajele sale energetice intr-un avantaj economic. Energie mai multa, retele mai bune si interconectare inseamna industrie, centre de date, investitii si exporturi. Inseamna, in final, si o oferta interna mai mare si o contributie la reducerea deficitului extern.

Am discutat si despre administrarea statului. Tehnologia si inteligenta artificiala nu trebuie sa insemne inca un strat de birocratie digitala. Trebuie sa insemne servicii publice mai rapide, administratie mai productiva si combaterea mai eficienta a evaziunii. In domeniul fiscal, parcursul nostru catre OECD ne-a obligat deja sa facem schimbari, iar beneficiul trebuie sa fie un ANAF mai digital, mai bine integrat si mai orientat catre risc, nu o povara administrativa suplimentara pentru contribuabilul corect.

In final, discutiile de la Dublin din aceste zile evidentiaza o directie clara: Romania trebuie sa se uite la marile transformari ale lumii fara sa uite lucrurile pe care inca nu le-a pus in ordine. Nu putem controla geopolitica, pretul mondial al energiei sau viteza cu care se dezvolta inteligenta artificiala. Putem insa controla finantele publice si cum construim mediul in care investeste capitalul romanesc.

Si trebuie sa avem curajul sa iesim din logica costului electoral permanent. Responsabilitatea incepe cu noi, cei care avem roluri de raspundere in stat, dar nu se termina acolo. De la ministru si pana la orice functionar public, statul trebuie sa lucreze pentru cetatean si fiecare leu public trebuie sa produca servicii mai bune pentru societate. Nu putem cere permanent mai multe resurse economiei fara sa cerem, in acelasi timp, mai multa performanta statului.

Romania nu are nevoie doar sa treaca de urmatorul buget sau de urmatoarea criza. Are nevoie de o directie pentru urmatorul deceniu. Daca reducem deficitele gemene, ajungem la un stat mai eficient, mobilizam capitalul privat si folosim investitiile pentru a ne creste capacitatea de productie, Romania poate continua convergenta si isi poate consolida rolul economic in regiune.

Consolidarea fiscala nu este destinatia. Este fundatia de pe care trebuie sa incepem urmatoarea etapa de dezvoltare."