Eveniment

￢ Ramanerea pe plus a economiei in 2026 este conditionata de atragerea fondurilor UE si, in special, a celor 9,3 mld. euro ramase de absorbi, din PNRR intre 1 mai si 31 august ￢ La patru luni din an, lucrurile nu au mers bine ￢ Cheltuielile totale de investitii (din buget si din fonduri UE) au scazut cu 4%, an/an, trase puternic in jos de cheltuielile de capital (investitiile statului), care s-au redus cu 49,2% (minus 7,3 mld. lei; 1,4 mld. euro), an/an.

La patru luni din anul curent, cheltuielile totale de investitii (din buget si din fondurile UE) au fost de 31 de miliarde de lei (5,9 mld euro), fata de 32,2 de miliarde de lei (6,2 mld. euro) in primele patru luni din 2025. O scadere de 4,3%. Aceasta scadere nu s-a produs insa uniform. Investitiile totale vin din doua surse: din surse interne (cheltuielile de capital) si din fondurile UE.

Cheltuielile de capital

Daca vorbim de cheltuielile de capital, acestea au fost, la patru luni din an, de 7,6 miliarde de lei (1,46 mld. euro), fata de 14,9 miliarde de lei (2,8 mld. euro), in primele patru luni din 2025. Avem de-a face, prin urmare, cu un minus de cheltuieli de investitii din buget, (an/an) de 7,3 miliarde de lei (1,4 mld. euro), adica o cadere de 49,2%.

Fondurile structurale ale UE

Daca vorbim de cheltuielile de investitii din fondurile UE (acestea sunt in devalmasie - fonduri structurale, plati directe in agricultura, fonduri din PNRR), aici lucrurile se schimba. Acestea au fost de 23,4 miliarde de lei in primele patru luni din an, (4,5 mld. euro) fata de 17,4 miliarde de lei (3,3 mld. euro) in primele patru luni din 2025. O crestere cu 6 miliarde de lei (1,1 mld. euro), adica un plus de 32%.

Cresterea cu 23% a fondurilor UE nu a putut compensa scaderea inregistrata pe cheltuielile de capital de 49,2% si astfel, la patru luni, investitiile totale au fost mai mici cu 4,3%. Acum, pe cheltuielile de capital, lucrurile se mai pot repara. Si in 2025, la patru luni din an, cheltuielile de capital erau cu minus (minus 49% in ianuarie; minus 46% in februarie; minus 13% in martie si minus 1,3% in aprilie), pentru a ajunge la un plus de 2,3% in decembrie. Apoi, fondurile UE din exercitiul financiar 2021 - 2027, pot fi cheltuite pana in 2029. Deci timpul inca are rabdare.

PNRR

Daca timpul are rabdare cu fondurile structurale, nu mai are rabdare cu fondurile din PNRR, program care se incheie la 31 august 2026.

Romania beneficiaza de 21,4 mld.euro prin PNRR (13,6 mld. euro granturi si 7,8 mld. euro, imprumuturi).

La componenta "fonduri nerambursabile" Romania atrasese, la finalul anului trecut, 6,4 mld. euro, din suma totala alocata de 13,6 mld. euro (48% din total). Din componenta "imprumuturi" a PNRR, Romania poate angaja 7,8 mld. euro si atrasese, la finalul lui 2025, 3,3 mld. euro (42% din suma totala).

Din executia bugetara reiese ca Romania a atras, in perioada ianuarie-aprilie 2026, 2,4 mld. euro (1,6 mld. euro din granturi si 800 mil. euro din componanta de imprumuturi).

Asadar, absorbtia sumelor din PNRR (granturi si imprumuturi) a fost, la 30 aprilie curent, de 12,1 mld. euro, in total. Ramane ca, intre mai si august 2026, Romania sa absoarba, din PNRR, inca 9,3 mld. euro (5,6 mld. euro granturi si 3,7 mld. euro imprumuturi), ca intreaga suma alocata sa fie epuizata. Romania trebuie sa ingrase porcul in ziua de Craciun. Sa absoarba, in patru luni, 9,3 miliarde de euro, aproape tot atat cat a reusit sa faca in sase ani. Dar trebuie sa o faca nu pentru ca "schimbam paradigma" si mutam cresterea economica dinspre consum spre investitii. Ci pentru ca bugetul pe 2026 se bazeaza pe aceste sume. Legea bugetului pe 2026 mizeaza pe 20 de miliarde de euro de la UE - 11 mld. euro din PNRR si 9 mld. euro din fonduri structurale.

Initial, Romaniei ii fusesera alocate aproape 30 de miliarde de euro din PNRR. Dar a renegociat programul, pana la 21,4 mld. euro, pentru ca nu putea absorbi banii. Mai mult, anul trecut a renuntat sa traga sume din imprumuturile PNRR, pentru a scadea deficitul. Deficit care, intr-adevar, a scazut la 7,6% din PIB, de la 9,3% din PIB, in anul precedent. Insa reducerea deficitului a insemnat renuntarea la sume ce erau imprumutate cu dobanzi de 2%, in vreme ce bugetul se imprumuta din piete cu dobanzi intre 6 si 7%.