Business international

Anita Orban, viitorul ministru de externe al Ungariei si vicepremier, a inclus crearea conditiilor pentru ca tara sa poata adopta euro pana in 2030 in cele trei obiective strategice ale sale, alaturi de aprovizionarea stabila cu energie si intarirea protectiei granitelor.

Un angajament similar a facut si viitorul ministru de finante, Andras Karman, cu mentiunea ca el a vorbit despre schimbari "radicale" ale politicilor ecomomice. Astfel noul guvern al premierului Peter Magyar marcheaza sfarsitul celor 16 ani de guvernare ai euroscepticului si nationalistului Viktor Orban. Se pare ca la nivel declarativ noua conducere este hotarata sa integreze Ungaria mai bine in Uniunea Europeana, renuntand la suveranitatea monetara. Dar toate statele care adera la UE isi asuma obligatia de a renunta la moneda nationala si de a o inlocui cu euro.

Odata indeplinite conditiile - stabilitatea cursului de schimb si a dobanzilor, deficit bugetar si datorie mici si inflatie redusa - trecerea la euro este usor de facut. Exista proceduri si experienta celorlalti. Insa abia apoi poate urma haosul. Pentru a-l evita, este nevoie de castigarea increderii societatii in euro si guvern, monitorizare eficienta a preturilor si capacitate de actiune rapida in cazul majorarilor nejustificate de preturi, dupa cum apreciaza Portfolio.hu.

Cea mai mare teama a societatii, consumatorilor si alegatorilor cand se trece de la moneda nationala la euro este cresterea preturilor. Asa a fost si in Bulgaria, cea mai saraca economie din UE si totodata cel mai nou membru al zonei euro. Preturile au crescut, intr-adevar, insa imperceptibil statistic, asigura banca centrala bulgara.

Astfel de asigurari au dat mai toate bancile centrale ale statelor care au adoptat euro. Studiile mentioneaza si ele scumpiri neinsemnate. Insa perceptia populatiei poate fi alta. Cresterile de preturi au creat probleme mari in Croatia, care a intrat in zona euro in 2023, cand Europa se confrunta cu niveluri istorice ale inflatiei.

In Bulgaria, impactul inflationist creat de inlocuirea levei cu euro a fost de numai

0,2 puncte procentuale. La o luna de la trecerea la euro, doua treimi din populatie inca se temeau de scumpiri, potrivit unui eurobarometru publicat in aprilie (Bulgaria intrand in zona euro pe 1 ianuarie). Doar 49% dintre cetateni au considerat ca moneda unica europeana este un lucru bun pentru tara lor.

Insa 62% dintre participantii la studiu au declarat ca schimbarea s-a produs fluid si eficient. Rezultatele sugereaza ca tranzitia poate decurge perfect din punct de vedere tehnic, insa neincrederea din societate privind preturile, rotunjirea lor si inflatia poate persista.

Pentru a introduce euro in circulatie, guvernul bulgar a ales o metoda rapida. Bancnotele si monedele euro au devenit imediat instrumente de schimb, iar leva si noii bani au circulat in paralel timp de doar o luna. A fost posibila o perioada atat de scurta de adaptare deoarece schimbarea a fost organizata din timp si in detaliu, potrivit evaluarilor Comisiei Europene.

Dar tot Comisia atrage atentia ca diferenta dintre inflatia masurata si cea perceputa este una dintre cele mai importante lectii. Modificarea preturilor la serviciile cele mai vizibile si achizitionate frecvent si la magazinele locale au un impact disproportionat asupra perceptiei publice. Pretul serviciilor a crescut in ianuarie cu 1,4% fata de luna precedenta.

Bulgaria a ales o abordare unica pentru combaterea manipularii preturilor, deoarece nu a aparut necesitatea crearii unui cod voluntar de conduita corporativa in care comerciantii sa se angajeze in prealabil la cursuri de schimb echitabile. Autoritatile au aplicat reguli detaliate, obligatorii: legea a reglementat plasarea etichetelor cu preturile, dimensiunea fontului, culoarea si a impus ca majorarile de preturi sa fie justificate de factori economici obiectivi.

Inspectiile autoritatilor de protectie a consumatorilor, fiscale si de concurenta au devenit permanente in primele luni, ceea ce a fost necesar. Aceasta nu inseamna ca nu au fost si incercari de specula din partea comerciantilor. Autoritatea fiscala a emis aproximativ 400 de ordine de sanctiune, dintre care 94 au dus la amenzi. Comunicarea a fost cel putin la fel de importanta, deoarece, desi 78% dintre bulgari s-au simtit bine informati despre moneda euro, doar 58% au fost multumiti de informatiile furnizate de autoritatile nationale.

In Croatia, in anul trecerii la euro inflatia a fost de 8,4%, potrivit bancii centrale. Contributia adoptarii monedei europene a fost de 0,2 puncte procentuale. Croatia avea de pe atunci legaturi economice si financiare puternice cu zona euro.

Economia avea un grad ridicat de "euroizare", mai ales in ceea ce priveste depozitele. O buna parte din turisti vin din zona euro, iar Croatia depinde de turism. Insa instabilitatea cursului de schimb era un risc ridicat.

Aceasta problema a fost eliminata prin inlocuirea kunei cu euro. De asemenea, intrarea in zona euro a insemnat dobanzi mai mici. Expertii spun ca tranzitia este, in mare parte, o poveste de succes. Faptul ca inflatia, in primele luni de dupa adoptarea euro, a fost printre cele mai puternice din UE este pus pe seama valului inflationist care a lovit cel mai dur Europa de Est.

Croatia este singurul stat care a adoptat euro in conditii de presiuni inflationiste puternice. A fost un context care a zapacit consumatorul. Preturile mai mari au devenit vizibile in doar 48 de ore de euro. Sursa inflatiei era neclara. A existat si teama indusa de experientele Sloveniei, unde preturile au crescut cu 9% in 18 luni de la trecerea la euro, in ianuarie 2007, arata Politico.

Pentru a calma publicul, guvernul croat a obligat supermarketurile sa afiseze preturile in ambele monede timp de patru luni inainte ca euro sa inlocuiasca kuna in 2023 si timp de un an dupa aceea.

Acest lucru nu i-a impiedicat pe retailerii oportunisti sa-si stoarca clientii de bani. Multi comercianti si-au majorat preturile inainte de intrarea in vigoare a regulilor, ceea ce le-a permis sa spuna ca nu le-au crescut in perioada de afisare dubla.

Dar in special in industria ospitalitatii si cea alimentara proprietarii de afaceri s-au folosit de oportunitatea data de trecerea la euro pentru a rotunji sau majora apreciabil preturile. Astfel, in Croatia preturile de consum au crescut mai rapid in cele 18 luni din jurul adoptarii euro decat in zona euro, atrag atentia unii analisti.