Opinii

Multa vreme, succesul profesional a fost echivalat cu o singura directie: mai mult. Mai multe ore de munca, mai multe responsabilitati, mai multe promovari. Hustle culture a creat o generatie de profesionisti mereu "in priza", dar si o epidemie de burnout. Conform unui studiu al Deloitte pe care il citeam in Forbes recent, 77 % dintre profesionisti au declarat ca au experimentat burnout la locul de munca, iar 42 % au parasit un job tocmai din cauza starii de epuizare asociate burnoutului. In acest context, un nou curent profesional - career minimalism - castiga teren, in special in randul milenialilor si generatiei Z. Multi tineri sunt foarte activi pe LinkedIn pe acest subiect: acesta subliniaza in diverse postari ca la locul de munca prefera sa se concentreze doar pe sarcinile esentiale - cele care le aduc valoare si sens - decat sa accepte sa "mereu ocupati".

In tarile occidentale, career minimalism prinde teren pe fondul discutiilor despre work-life. In Europa de Est insa, unde mentalitatea "hard work pays off" e inca foarte prezenta, trendul are o nuanta diferita: tinerii care il adopta sunt uneori priviti drept lenesi sau neimplicati.

Pentru generatiile mai tinere, aceasta perspectiva vine cu un avantaj major: curajul de a pune intrebari incomode inca de la inceputul carierei. "Cate ore se munceste de fapt pe zi?", "Ce fel de echilibru exista intre viata personala si cea profesionala?", "Cum se raporteaza compania la sanatatea mentala?" - sunt intrebari care, pana nu demult, pareau tabu intr-un interviu de angajare. Desigur, multi anagajatori inca privesc aceste intrebari ca fiind "neprofesioniste" si "tipice generatiei tinere". Career minimalism este filosofia prin care se elimina din cariera tot ce este excesiv si se pastreaza doar ceea ce iti aduce valoare reala: un job care sustine sanatatea mentala, un ritm de lucru sustenabil si obiective aliniate cu valorile personale. Diferenta fata de concepte precum quiet quitting este majora. Daca quiet quitting este mai degraba o retragere pasiva din munca, career minimalism este o alegere activa. Este despre a spune "nu" promovarilor care nu aduc satisfactie, "nu" proiectelor toxice si "da" unui parcurs profesional care sa lase loc pentru viata personala, sanatate si dezvoltare reala. Un studiu realizat de Future Forum releva tocmai de ce e important ca anagajatii sa elimine excesele - s-a ajuns la concluzia ca persoanele care au luat parte la cercetare au o capacitate de focalizare redusa cu pana la 60 %, iar productivitatea le scade in medie cu 32 %. Aceste cifre arata ca excesul de munca nu mai aduce eficienta, ci costuri ascunse. Pentru multi, career minimalism devine o strategie activa: nu renunta la cariera, ci o regandesc. Ei stabilesc limite clare (nu raspund la e-mailuri dupa anumite ore, nu isi iau laptopul dupa ei in vacanta, nu accepta sarcini care nu se regasesc in fisa postului), refuza "obligatiile de eticheta" care nu aduc valoare reala si investesc in abilitati transferabile, nu doar in titluri pompoase. In tarile occidentale, career minimalism prinde teren pe fondul discutiilor despre work-life. In Europa de Est insa, unde mentalitatea "hard work pays off" e inca foarte prezenta, trendul are o nuanta diferita: tinerii care il adopta sunt uneori priviti drept lenesi sau neimplicati. Tocmai acest "hard work" e opusul abordarii career minimalism: e cultura in care "cine munceste mult merita respect" si in care epuizarea e vazuta adesea ca dovada de performanta.

Intrebarea esentiala pe care o ridica acest curent este simpla: care este nivelul tau de "suficient" la locul de munca?

Oana Ionita este Social Media Manager, BUSINESS Magazin, Ziarul Financiar, DA Premium